Nu am prea multe sa va povestesc, am cules cateva fotografii facute intr-o zi de miercuri, cam frig, cam vant, dar cui ii pasa. Foarte usor de ajuns din DN1 in apropiere de saftica se afla o baza mica, cocheta, de o curatenie impecabila, ce sa mai, bec, cu o minune de cai. Nu au iesit poze din interior, asa ca o sa va arat doar cateva.
Grajdul (pedichiura cabalina, oja roz pitzi, va rog).
Si cativa maimutoi si maimutici, unii la prima intalnire, pe altii ii stiti de la Top Class. Frumusetea asta nemtoaica, Balalaika, singura care a facut antrenament pe obstacol in acea zi.
Despre Woody, ce sa va zic, un personaj, pe cat e de mare pe atat e de hotoman si jucaus.
Unic a ramas acelasi frumos, armasarul cu pistrui, da, e ziua roibilor.
Iar despre May Be cea delicata si iute ca gandul, nu va spun decat atat, a avut bunavointa sa ma lase sa ma trag in poza cu dumneaei, vorba aia, ca bomboana pe coliva.
Povesti cu cai sunt multe, cele mai frumoase sunt acolo, fotografiile nu surprind mai nimic, cel mai important e sa fiti acolo, in preajma lor, desi e periculos, e boala grea, pe viata, tine indiferent de capriciile varstei sau sanatatii fizice. De final, pentru cei mici, a iesit cu greu o poza cu sturlubaticul asta mic si el, Hendrix.
Nu am vorbele la mine azi dar nu-i nimic, salveaza pozele. Super zi la baza la Tudor „La Balon”. E cu va urma, sa se incalzeasca nitelus.
rororo
