Nu sunt retete, inca nu m-am prins de ce au trecut astia butoanele din stanga in dreapta, din dreapta in stanga, din ma-sa ghem. Mai mult poze, idei, cumparaciuni.
Da, am repetat fasolea batuta, la amuse bouche, cum zicea cineva, respectiv la imbucatura, cu ceapa crocanta, nu de alta, dar murdaresti mai putine daca vin musafiri si insiri lingurite pe masa.
Am si gasit ceva misto de tot, sardinute zic ei, pe eticheta scrie ceva gen sprot, nu stiu, sunt pestisori mici, marinati, exceptionali, Gusturi Romanesti (da, aia care au tradus toba de porc cu pork drum). Pe astea le-au gresit bine.
Am refacut sarmalele cu untura de gasca (da, in poza arata ca un gnom din cine stie ce film cu gnomi dar daca tot am pozat, de ce nu).
Am descoperit ca cele mai bune oua de cumparat sunt cele de la cei care au gaini la tara, cum e doamna de la curatenie si da, da si pe datorie, o bunaciune.
Chiar bunaciune.
Normal, cu branza (facuta crema, dar tot telemea) si o salata sanatoasa de carnat de la fete, cica sa vad cum e, nu e nemaipomenit, dar a mers.
Si de gatit, am gatit, da.
Am fiert doua bucatele de spate de pui cu tot felul de legume si cotoare de varza. Ati ghicit, pentru Casi, aia e portia ei.
Si pentru ca aveam chef, o bucata de spate am facut-o pentru mine cu cartofi, toate date cu amestec de ulei de ciuline, de soia, de masline, plus niste galangal si boia afumata.
Da, din cauza pestisorilor alora mi s-a facut dor de Amsterdam si am scos la bataie paharelul care imita plasticul zdrobit, plus ca am tot uitat sa pun poze de genul asta pentru mama lui Pascal, cu chestii pe final si manjite, asa, de a dreaq ce sunt 😀
Cred ca nu am ratat nimic, inca ma dor creierii mici si mijlocii de la schimbarile astora, beep boop si de la mine lor.
Cum spuneam, pentru pretiosi, nu, nu am retete, numai prostioare, sa nu aud ca vrea cineva grame si costuri la spate de pui luat de la gura cainelui si copt nitel …
rororo
Aphex 