Gogosele cu somon

Nu am stiut cum sa le zic, ma manca sa le zic blini, dar nu au in comun decat cateva ingrediente comune, asa ca sa o luam de la capat.

Slide1

Aluatul e pe principiul oricarui aluat dospit, drojdie, faina, apa/lapte, caldut/e. In loc de zahar, am hranit drojdia cu dulceata de gutui si smantana. Cand a dospit dracia, in care am mai pus si nitica ceapa ciorii si coaja de portocala …

Slide2

… am pus si somonul rupt cum mi-a venit, plus ceva marar. Nu am castigat la loto, somonul l-a uitat un neam venit in vizita, nu va panicati ca inca nu va ingrop in bani.

Am mai pus si ou, am gustat de sare, piper si alte alea si am amestecat temeinic.

Slide3

Pe care le-am, nu, nu baut, prajit. Sau baut. Nu mai stiu.

Slide4

Oarecum productia la hectar, scazand ce s-a degustat si furat.

Slide5

Ca idee, are cam ce are un blini (mai putin faina de hrisca si ce ar fi ca sa garniseasca e in compozitie). Asadar nu e blini, dar aduce ca idee.

Slide6

Neimportant cu ce aduce, de bune au fost bune si pe pariu ca merg si cu ton ieftinache din conserva. Eu am halit una cu iaurt gras, ardei iute si cu gura.

Slide7

Si ca sa intrerup si aici sirul intrebarilor: da, pe pervaz e o urma de vopsea acrilica, nu am sinucis veverite, nu o pot scoate, ca diluantul topeste termopanul, na, daca asta va fredoneaza noptile, o sa fac din toti rarunchii poze fix cu vopseaua de la tablouasul cu Musik.

rororo

12 gânduri despre &8222;Gogosele cu somon&8221;

  1. Eh, pârț, dacă ai ști câte rețete cu făină de grâu și chiar amidon am găsit în timp ce mă documentam ieri… Și cei mai mari experți sunt, desigur, ăia care nu pricep două boabe de rusă și n-au auzit decât de caviar, blini și borș de sfeclă 😀

  2. Aoleu, tu stii cata frica imi e de oprobiul public? Rusa am facut 8 ani dar tot nu pot spune ca stiu. Site-urile rusesti sunt pline de retete misto, dar blini, din cate stiu eu, traditional, se fac numai intr-un fel, acum adaptari libere gasesti de la banalele carbonara pana la cognac facut cu aroma de cognac, ce vrei.

  3. Da, tradițional și din cartea de bucate sunt cu făină de hrișcă. Realitatea, în schimb, e că făina de grâu e mai ieftină peste tot, și tiotea Mașa o să râdă și cu dosul dacă îi aude pe experții noștri.
    Dacă e să fie ceva bun de să-ți bați copii în bucătăria rusească, după care eu nu mă chiar omor, că e prea fiartă și cu ceapă fiartă, apoi ar fi cașa de hrișcă, pentru cine nu prea mănâncă orez, ca mine, zapekanki (un fel de omlete-sufleu greu de definit, dar în care se pune cam orice-ți tună prin cap), murăturile (dacă nu-s importate din Bulgaria) și pâinea neagră.
    PS: Eu știu rusă că din asta trăiesc (pe lângă alte două limbi străine).

  4. De absolut tot ce ai nominalizat doar am auzit, peste Prut am mancat numai carne prajita si bere. Sunt sigura ca gasesc pe net detalii, dar in general nu ma uit la chestiuni pe care nu le pot face. Si nu ca nu s-ar gasi hrisca, dar refuz cu incapatanare sa dau bani grei pe ingrediente „exotice” (ca nu stiu cum sa le zic astora din plafaruri si magazine naturiste). Adica pot sa traiesc si fara quinoa si goji, daca ma intelegi 😀
    Pelmeni cred ca ii au cam toate natiile de prin jur, mi se pare ca genul ala de coltunasi sint intalniti din ardeal pana in asia mare sau mica. Ca acum imi facusi pofta de coltunasi de la chinezi 😀

  5. Eh, pelmeni nu face nicio bunică la noi în Ardealul meu. A făcut mama de vreo două ori, dar i-a trecut, că-i mult de muncă. Și eu, după cum se vede, nu-s tocmai harnică… Hrișcă mie-mi aduce cam cu vagonul sora unei prietene, că la Chișinău e ieftină ca braga (cam la un sfert din preț, dacă nu mă înșel). Chiar și mie mi-am făcut poftă de colțunași de la chinezi. Pfui, ce chestie 😀

  6. In Ardeal am mancat coltunasi cu visine (da, vi si ne, ha, ha, ce gluma buna, stiu). Oricum ce voiam sa spun e ca aluatul ala fiert in general cam seamana la toti coltunasii, polonezi (am un lapsus cu numele azi, pirosti, piroski, asa ceva) sau rusesti. Zic si eu, nu dau cu parul. Faina de hrisca nu am folosit in viata mea.

  7. Piroștile (pirojok, pl. pirojki) rusești sunt prăjite și, cu aproximație, din aluatul dospit din care se fac la noi langoșele, de fapt. Colțunașii (pelmeni, varenniki în rusă, că ăia polonezi nici eu n-am habar cum se cheamă), într-adevăr, se fac din cam același aluat peste tot. Și uite așa nu s-a inventat nimic nou. Iar făină de hrișcă nici nu cred că am fi avut de unde folosi, că abia anul ăsta am văzut la noi. La preț prohibitiv, evident. La fel ca boabele. Grrrrrr…

  8. Am vazut la americani pirosti fierte care semanau cu pelmeni, bine, ei au inventat multe (de fapt cei care au trecut dincolo), de la meatball spaghetti pana la vita cu sos gorgonzola care mai nou o gasesti si prin macaronaria ca deh, turistii. Dar pot jura ca am vazut undeva pirosti care semanau cu coltunasii fierti. Deci nu spun ca nu ai dreptate, dar adaptabilitatea, mobilitatea si inventivitatea pot sa faca din pirosca pelmeni si din vaca, bou 😀

  9. Pingback: Gustari | Aphex

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s