Bulldog englez

Cum am scris si despre ciobanescul belgian, cu ajutorul specialistilor, azi vreau sa va spun despre Bulldog Englez. Cat pot eu de scurt, desigur.

Fotografia revistei din care am cules informatiile date de doamna Ioana Irimia, arbitru chinolog. Nu vreau sa ma folosesc de studiile si cercetariile dumneaei, asa ca o sa rezum.

bulldog

Inainte de a trece la istoricul rasei, cu care incepe orice catelar, fac ca doamna Iremia, o poveste scurta: in Italia am fost la un bar de motoristi numit Bulldog care avea cateva obiceiuri: mananci cate alune vrei si poti si toate cojile se arunca pe jos (era covor maturat zilnic), daca stii si desenezi un Bulldog, va fi afisat in bar (check) si daca nu esti italian (era acum mai bine de 15 ani, nu era invazie) pui bani pe tavan. Eu nu am pus, dar erau si leii de atunci. Foarte misto bar.

Revenind la ale noastre, tin sa precizez ca orice informatii scriu si pot fi contrazise, asteptam replici, pentru ca rasele vechi dau batai de cap si specialistilor, dara mie. Asa, sa luam revista si sa rasfoim (are si bibliografii si informatii beton, nu e Playboy).

Bulldogul este un descendent al molosoizilor, creat prin incrucisari repetate in insulele britanice. Nu ma intrebati cum au ajuns molosoizii pe teritoriul englez taman sin Asia, aveau vapoare si vindeau orice, probabil ca au adus si caini, nu am fost de fata, nu ma bag.

Oricum rasa a inceput sa capete curaj atunci cand englezii, care se pare ca inca detin unele din cele mai bune bucati de carne de vita din lume, s-au prins ca daca alearfa vaca inainte sa o taie, e carnea mai buna (nu e pt vegani postul, ptiu, ca uitai sa spun).

Asa acesti caini curajosi pe vremea aia, puteau sta in calea taurilor (legendele cu batai cu taurii si ca au cute sa se scurga sangele taurului din nas, sunt legende).

Ei bine, molosii astia, care au avut nenorocul sa fie mari, buni si curajosi si sa se afle pe teritoriu britanic, au fost incrucisati anarhic cu rase locale care, se pare, ar fi avut un aport la imbunatatirea calitatilor potaii (inadins scriu asa, daca nu e pe hartie, un copy paste nu veau sa rezolve incapabilii).

Datele logice si concluziile stiintifice (Irimia) duc spre o concluzie neclara asupra aparitiei rasei, cert este ca din 130 iHR pana in Evul Mediu timpuriu cand inca se distrau oamenii cu lupte cu animale, le-a ramas numele de la lupte cu taurii (au fost pusi si in arena, unii legati, altii liberi, ma rog, sa se distreze vulgul, ca la bataia pe ciolan).

In 1272 s-a adoptat o lege (nu ma intrebati de ce, nu eram acolo) in care cainii de talie mare nu pot fi crescuti decat de nobili. (asa si-a castigat respect regina angliei, crescand numai welsh corgi – nota mea).

Trecand peste amanunte idilice, orasenii, idiotii, noi, au trecut la cresterea molosoizilor puternici dar mici. Mastiffii de categoria a doua au fost mai puternic antrenati si anarhic incrucisati, la vrema aia, desigur.

In timpul Elisabetei unu, ca sa zic asa, devenise o moda, cum sunt acum targurile saptamanale, ca oamenii de rand sa isi aduca potaile sa le puna la bataie cu taurii, sa dovedeasca ce caine au creat ei. Desigur ca atunci tainele incrucisarilor, consagvinizarilor si alte amanunte nu se tineau. Au fost niste ani plini de sange scurs de animale nevinovate ca sa se dovedeasca faptul ca odata prinsa o priza de catre un caine de lupta nu se mai desface si alte blablauri. Normal, nu aveau TV si comp, erau plictisiti.

Prin secolul paishpe, oamenii au evoluat, de ce sa se bata aia numai cu taurii, ce animal salbatic era capturat din teritoriile britanice era legat si dat pe mana cainilor si, fireste, erau si pariuri (da, nu iubesc nici hipodromurile, nici pe cei ce au cai de currse, doh).

Aici cascatorii de gura neplatitori erau duium, ca la spanzuratori si taieri de capete, sange, sange, sa vedem cum moare, stirile de la ora cinci au fost inventate in regat, da.

Si aici revenim nitel la rasa de azi, rats killing matches care erau inalti si cu capul mai mic au inceput sa fie incrucisati cu terrierii.

Old English White Terrierul care azi nu mai exista si care are sangele distribuit inclusiv la iubitii mei de Bull Terrieri sau amstafi, si-a bagat coada si la rasa asta de molosoid deja mult prea corcit pana la datele astea.

Din 1835 englezii (doar cu un pas inaintea noastra, nu?) au interzis luptele si atunci au aparut contravenientii, logic, la caini e ca la curve. Cand e ilegal platesti mai mult.

Buldogul a pierdut teren pe atunci, au aparut rase mai competitive si mai rezistente, el saracutul, mai sa dispara de pe planeta, ca asa suntem noi, oameni buni. Dar Iaca, in 1860 vine primul club de rsa din istorie (nu mai dau nume ca deja folosesc prea multe date). In acelai an a fost facut primul standard al rasei.

Oficial, nimeni nu stie reteta obtinerii acestui caine, dar neoficial, este un caine superb cu multe defecte, asa ca trecem la caracteristici si probleme.

Unul la mana, la plus, nu e inserat in nomenclatorul cainilor potential agresivi al niciunei tari. Nu musca, nu sunt rai, daca vreti un caine de paza, uitati de aceasta rasa.

Are o minte ascutita, este aproape de om mereu, daca vreti un prieten lenes si fara mari probleme, da.

Exista bulldogi care isi testeaza stapanii pentru a le gasi punctele sensibile si care apoi isi aplica observatiile, sunt caini extrem de inteligenti care vor profita de voi. Prieten cu copiii, da, cu alte animale, da, de paza, nu.

Trecem la ce interesa potentialul cumparator al acestei rae, problemele de sanatate. Rasa prietenoasa le-a adus, din pacate.

De mentionat este ca orice veterinar ati alege, este important sa cunoasteti problemele specifice rasei (asta cu veterinarul meu e cel mai bun cred ca am auzit-o de o mie de miliarde si triliarde de ori).

la cumpararea puiutului, faceti testele clasice (cu cheile, blabla, cred ca daca vreti un astfel de caine stiti) si nu il luati din prima, vaaai s-a uitat draga asa la mineeee. Eu asa m-am ales cu un porc de cuineea, cainele e alt harem.

Cazurile pe care incerc sa le enumar, cu ajutorul revistei sunt: displazie de sold (doar niste sute de euro o investigatie pe pui), higrom (in revista ii zice altfel dar a avut si casi, iar niste bani), entropion, ectropion (dati un gogu ca nu o sa dau eu acuma sa iau cu copy paste, e la ochi), acnee, exeme, micoze si, fireste, alergii.

Acum ma intreb cate a ratat Casandra din astea :))) cu cat am bagat in caine imi luam un masin. Patru ori patru.

Asa, revenind cu bold.

Bulldogul are cele mai dese cazuri de boli cardiace dintre toti cainii.

(reiterez, din ce stiu eu)

Cluburile canine specifice rasei au la dispozitie la cerere teste pentru catelusi daca sunteti hotarati sa va cumparati un sufletel care, dupa mine, e greu de intretinut, scump dar comod. Daca ati ales o catea problemele sunt nitelus mai mari, in general femelele nasc prin cezariana. Citez ce scrie doamna Irimia: „daca o femela este corect conformata conform cerintelor standardului, ea nu va putea in general sa nasca normal”.

Datele din standardul FCI nu le mai trec, deja cine vrea sa isi ia un caine cu probleme o sa fie panzer, ca mine, hai sa dovedim ca se poate si nu are nimic, eu mi-am facut datoria sa scriu ce am promis, nu descurajez niciun cumparator de nicio rasa. Daca imi permiteam caine, imi luam pitbull, asa m-am ales cu Dracula Retriever pe care nici macar nu l-am vrut.

Ca sa inchei, o poza la poza, cu un bulldog foarte iubit de stapanii lui acum vreo 20 de ani, i-a costat cam cat un yaht, dar il iubeau (e poza la poza): ruk

Moama cat am scris, rasa e de vina, la caniche si la altii am scris mai putin. Pun si po za cu Gipi ca dadui de ea, pentru ca, in raiul cainilor, stie ca a fost cel mai bun caine din lume.

Am uitat sa zic, post neculinar pentru cine nu s-a prins din titlu. Si multumiri celor care au facut o revista atat de buna, care, fireste, ca toate revistele, s-au dus.

rororo

La vot

Sa nu va imaginati ca am chef de scris dupa ce comit ilegalitati si am si poze misto de la un eveniment remarcabil, culmea, pro bono.

Dar vreau sa pun in agenda cateva lucruri. Primul este ca a inflorit rucola. Prinsa din muguri incoltiti din cutiuta de la Billa, deci si ele este vii, ma intreb eu, oare veganii stiu cate vieti ucid mancand numai iarba? Iata iubita mea rucola:

Slide1

E bine, ne iubim, poate o sa ii mai rup cate o frunza, dar slabe sanse ca nu prea imi place. Insa voi putea posta retete bio de bio.

A doua chestie, aviz catelarilor si pisicarilor, e invazie de capuse. Nu va mai jucati cu viata animalelor voastre, babesioza e scump si greu de tratat. O doza de orice anti ganganii e pe undeva pe la 50 de lei (la 8-40 de kile caine, in viu).

Tratamentul, in afara de faptul ca nu e ieftin, va va manca mai mult timp. Parerea mea e sa preveniti. Cu ce substanta, la alegerea medicului, eu stiu ce iau ca asa vreau eu, dar in general stiu medicii ce sa va vanda, daca nu, stie cel de la pet shop ce e mai ieftin. Dar invazie este si boala e transmisibila omului, deci nu va jucati.

Asa, in drum spre cumparat picaturi de despaducheat (nu are nimica potaia, ca o dau regulat, dar fiind invazie am dublat atentia), omor de lume. Ma intalnesc cu vecinii, ce aveti mai toti asa devreme? Olelei, pai e de vot. Haules, ce se voteaza? Pai (aici pauza ca deja am uitat ce se voteaza), nu vii si tu? Ba viu daca tot sunt, dar nu am buletin. Nu e nimic, intrebam.

Si intreb, doamna, nu am buletin, zice, mergeti, il luati. Eu, lene maxima: l-am pierdut dar stiu datele, pot vota? A, sigur, stati in zona? Da.

Si imi da alea, pun stampile peste tot ca habar nu am sa votez ca omul si ies, cica nu va dam buletinul ca nu aveti, nu? Zic dar pot reveni? Zice nu cu aceeasi adresa si acelasi nume.

Ma, eu sunt apolitica, dar atat de usor se pot frauda chestiile, ca ii duc la adrese si cenepeuri din zona luate dupa net, de miare cangurul.

Trecem si peste asta, iau picaturile, doamna de la Baia Mare (pardon, Sibiu, ca daca nu esti din Sibiu nu cumpara nimeni) era in vorba cu nenea de la animale, cica hai sa gusti o branza. Zice e asa de grasa si cu gust asa puternic, nu o ia nimeni. Ei bine, eu o luai, dar am negociat sa o iau la pret de branza sfaramata. Si am primit si o palinka din aia de cincizeci. Bai, deci ne cacam pe Franta daca gustati branza asta, e dementiala. Arata rau si ea si poza, dar e de vis.

Slide2

Si de final, stati tunati ca am poze cu un miliard si jumatate de preparate de chef de chef (cititi cum vreti) dar am luat doar o poza la plici ca m-a impresionat ceva. Desi nu am vorbele la mine, ei bine, asa o echipa sot-sotie nu cred ca am vazut, asa o implicare intr-un eveniment numit „hai la un gratar” care nu aduce nici renume nici bani, iar nu am vazut, nume nu voi da caci sunt sigura ca cine s-a infiltrat abuziv (da, am glumele la mine) in gasca noastra, nu de nume si renume a facut-o. Niste peroane deosebite. Nu ca restul preparatelor ar fi de cacao, dar pe ei i-am cunoscut mai recent, asa ca mucles ca vin si restul de poze cand o sa imi treaca berea din cap 😀

Slide3

Am avut o sambata de vis. Fara stele. Si ca sa inchei asa, notand doar pentru mine, ah, ce mica e lumea catelarilor, sigur stiu ca cine mi-a vandut info acum plange de frica sa nu le scriu pe net. Nu scriu mah, na. Doar ca imi pare rau ca se va sparge deam team.

rororo

La Bilancia

Si cum se facu asa, ca intr-o sambata, fix acum o saptamana, ne-am adunat cu mare si si mai mare sa mergem la Bilancia sa vedem noile echipamente, la o prezentare, ma pacalira fetele si baietii.

Ne-au asteptat cum se cuvine, cu waffle calde si alte bunatati.

Slide1

Ei bine, surpriza, ia si matale un sort ca e cu gateala, sa si testati echipamentele (Kitchen Aid). Reactia nu a intarziat sa apara:

Slide2

Bineinteles am facut echipe, noi cu ai nostri, ei cu ai lor 😀 Glumesc, unii au facut pizza, paste, s-au ales chestii care sa poata dovedi ce pot masinariile.

Slide4

Slide3

Eu m-am indragostit iremediabil de food processor, il visez noaptea mai ceva ca pe Peter Steel (Peter, nu Daniel, da?).

Slide6

Slide5

Eu nu am prea facut poze sau daca am facut au fost transpirate sau din mana, noua ne-a picat la echipe ceva salata, sos bolognese (pe care l-am inceput cu aplomb eu cu Gabi si l-a finalizat Zamzuu care nu te lasa dom’le in pace) si chiftelute pe care le-am aerat eu, dar asta este alta poveste.

Oricum, prima a fost gata pizza care s-a ravasit repede ca de la mojito ni se cam facuse foame.

Slide7

Singurele poze facute de mine legat de ce am gatit (mai mult sau mai putin) noi a fost patrunjelul (mult) pentru chiftele, tocat cu aplomb de doamna Z…

Slide8

Si pastele cu bolognese, care, raportez to’arasu, toti au furat din carnea noastra, din sosul nostru, nu se mai poate dom’le asa. Asa ca le-am mancat si noi pastele lor cu sosul nostru.

Slide9

Atmosfera a fost super, mancarea deosebita pentru ca era facuta de noi toti si poze, fara numar, dar nu ale mele 🙂

Slide11

Amu asa de incheiere, eu am cam disparut la un moment dat ca sa aflu detaliile legate de un Rolex al cuptoarelor, cel putin pentru mine, cel care ma interesa, este acesta:

Slide10

Nu am lucrat cu asa ceva decat peste granita, acum drept e ca aici nu am lucrat niciodata la stele, ca nu am gradele la mine, nici macar pe alea celsius, dar pentru cuptorasul ala mi-as da un rinichi.

Am trecut la vizitarea magazinului, loc in care am abandonat scurt fetele pentru ca ma imbolnaveam de inima, din inima.

Slide13

Slide12

Atmosfera, gazdele, chefii, nu mai zic lucrul pe echipamente, plus hihaiala si hlizleala si traznaile iar, ulterior, chiar cerul care ne-a zambit fara sa mai dea cu ploaie, au facut o zi minunata.

Slide14

Na ca mai si uit sa va spui, ca m-am intalnit si cu Dana Tudor dar de mers am mers cu Gabi Cara si domnul sau, Naina si, normal ca si cu Geta, ca doar nu era sa trecem pe langa ea si sa o lasam acasa.

Am scris tarziu si pe scurt ca am avut o perioada mai agitata si, culmea, mai pierdusem si poz(n)ele. Oricum, desi nu suntem copii, asa o sambata e de trecut la amintiri din copilarie.

rororo