Soare si la Top Class Riding

Nu am ce sa va povestesc, a fost o zi superba, caii au iesit afara, unii s-au plimbat, altii au muncit, altii au si muncit s-au si plimbat, si-au facut pedichiura, miroase a iarba cosita de incisivi, se lucreaza la teren, grajduri, zi de incarcat bateriile si uitat toate necazurile la Top Class.

Va las in compania pozelor cu Rossini, Captain Jack, Unic, tanara manzoaca si mama ei, En Vogue, Jaleo Star (tot manz, dar mai mare), Tara si Mimi.

Slide1

Slide2

Slide3

Slide4

Slide5

Slide6

Slide7

Slide8

Slide9

Slide10

Slide11

Slide12

Slide13

Slide14

Slide15

Slide16

Slide17

Superb, Casi a ramas acasa, poate o iau data viitoare.

rororo

Despre paste

Mi-a traznit sa vad daca pot face o colectie cu pastele pe care le-am folosit, sigur ca nu o sa pun spaghetti si alte banalitati si o sa ma folosesc la info pe scurt si de gogu, ca nu le mai stiu pe toate pe dinafara, deci ma iertati, ideea e sa vizualizez pastele pe care le le-am utilizat prin zona, la mine in bucatarie sau chiar si in altele. Paste de cumparat, desigur, inca nu am desfacut masinaria de facut paste de casa, imi e frica de ea.

Asadar sa ne instalam confortabil si sa le luam la rand.

Bigoli.

Sunt paste lungi, mai groase, acum se comercializeaza din cele trafilate in bronz (deci scoase prin niste matrite de bronz care ii confera o suprafata rugoasa care face ca sosul sa adere mai bine. Netul zice ca in original, pe vremuri, traditional, se faceau cu oua de rata, din cate imi amintesc eu, parca ale mele nu erau cu ou, se numeau Bigoli de Besan, cumparate din Venetia.

Fusilloni

Nu sunt altceva decat niste fusilli mai mari (toate asta cu oni sunt mai mari, lumaconi, blabla), chestiune, in state nu numai retetele italienesti au fost corcite, ci si pastele, fusilli acolo fiind lungi, sucite dar lungi, mai sunt diferente intre denumirile europene si cele transformate de-a lungul cailor emigrarii. Deci fusilloni:

Creste di Gallo

Clar, creasta de cocos, din cauza aspectului, sunt misto cu sosuri pe baza de carne (gen bolognese) dar si la americanele macaroni & cheese.

A,m gasit pe net ca ar proveni din Apulia, in calcaiul Italiei, tare plictisiti au fost aia care le-au inventat, sa pui mustiuc punk pe paste.

Reginette

Cunoscute si sub denumirea de mafaldine, sunt paste late, dantelate pe margine, in general mie imi place sa le folosesc in loc de foi gen lasagna, pentru ca sosurile nu prea adera la ele, sunt lucioase, maxim daca mai prind marginile alea cate ceva.

Din cate scrie pe pachetul meu, provin din zona napoletana.

Pipe rigate

Pipele sunt tubulete cocarjate si rigate, la orice paste, inseamna ca au santurile care ajuta la aderarea sosului pe macaroana.

Si astea merg cu multe, dar mie tot la macaroni & cheese imi plac.

Ditalini

Sunt paste scurte, cu santuri, care merg de minune in supe, minestre (ca mai nou toate sunt minestrone, nu, nu sunt toate minestrone, ci minestre, minestronele are niste reguli destul de stricte pe care aparent nu le cunoaste multa lume). Sunt misto si in alte mancaruri, gen pasta e fagioli sau burta cu paste, ma rog, retete sunt, asa, pe romaneste, fac bine la zemuri si tocanite.

Sacchettini

Dupa cum le zice si numele, sunt niste saculeti cu diverse umpluturi, in general se mananca tot cam ca alte paste umplute, dupa chef si imaginatie, in supa sau nu.

Tagliolini

Surori bune ale tagliatellelor (eu sper sa nu ratez consoane dublate, ca ma omoara astia cu consoanele lor), sincer, nu stiu care e marea diferenta, tagliolini mi se par nitel mai groase, sunt tot paste cu ou, sunt tot tagliate (glilimele), se folosesc tot cam in aceleasi scopuri, de ce dau astia denumiri cu miile la paste asemanatoare, nu stiu, probabil ca le greseste vreo mamma si de rusine zice ca se cheama altfel, doar nu era sa le zica maltagliate.

Trofie

Paste Ligureze, de la producator la producator si astea ca si paglia e fieno imbraca astecte diverse si derutante. Aparent trofie ligurese, specifice zonei Genova, inseamna de fapt tot ceva gen gnocchi (daca intram si in dialecte ne pierdem cu firea). Sunt niste paste scurte, rasucite.

Oricum nici italieni nu sunt siguri de etimologia unor denumiri de paste, de aia ma intorc cu gandul la faptul ca o mamma a gresit odata ceva si a dat un nume la plezneala.

Pastele astea niciodata nu am stiut cu ce merg foarte bine in afara de pesto, ca na, pesto genovez, trofie liguri.

Eu le-am facut cacio e pepe.

Radiatori

Da, chiar arata a niste radiatoare, imi plac mult, retin sos de oricare la greu intre incretituri. Netul zice ca au fost create in 1960 de un inginer, mi se pare normal.

Dupa Tagliolini mai avem si Taglierini.

Care daca ma intrebati, tot branza aia sunt, dar mai subtiri. Cum sa le tii minte pe toate daca nu le pozezi?

Trottole

Toate pastele au denumiri cu legatura cu forma lor, astea mi se pare ca inseamna titirez, de ce, cum, de unde provin, sa le ia gaia, eu am cumparat artizanale, tot trafilate in bronz si sunt super la sosurile de carne, de fapt le-am folosit la o reteta traditionala greceasca, la care se pun paste orzo, cu miel si sos de rosii. Am ramas mare fan al titirezelor astora, nici nu mai stiu de unde le-am adunat.

Gata, ma opresc, stiu ca nu v-am dat informatii prea valoroase, am facut o colectie mai mult pentru mine, precis mai aveam pe undeva (arcobaleno alea tot de prin Venetia nu stiu unde sunt la fel si lumaconi aia umpluti cu carne, ma rog). Dar tineam de mult sa le adun cat de cat.

Na ca mi-am facut foame de paste, o sa ajung precum potaia, asta la paste isi scoate ochii cu limba cand incepe sa plescaie.

rororo

Ostropel cu piept de pui si legume

Nu e ostropel clasic, dar i-am zis asa pentru ca are sos de rosii, multa ceapa si usturoi (si alta idee nu mi-a venit, ca nu e tocanita, na).

Slide1

Daca nu aveti nicio treaba cu denumirea, sa trecem la reteta, pentru ca merita, cum spuneam, mai aveam de ucis jumatate de piept de pui, aveam chef de mamaliga si a iesit asta (desi initial cochetasem cu ideea de ciulama cu leurda).

Ingredientele sunt cele de mai jos, adica pui, unt (ghee), ceapa, usturoi, morcov, broccoli, dovlecel, ardei gras si iute, sos de rosii (de la parmigiana de ieri), smantana si cateva masline.

Slide2

Legumele taiate mi le-am asezat in ordinea in care vor merge in tigaie, pe seturi, asa.

Slide3

Intai am tras in unt (o sa mor cand oi termina ghee-ul) puiul, foarte scurt, sa ramana crud in mijloc, pentru ca il mai las si in sos si, repet, nu vrem talpa de bocanc in farfurie.

Pe urma am pus pe rand urmatoarele (am mai adaugat si nitel ulei de ciuline si la final cu sosul am mai pus si de masline, sa fie cat de cat doar atins de caldura):

– broccoli cu morcovul (intre ingrediente am calit/inabusit cat mi s-a parut mie de cuviinta);
– ceapa cu ardeiul;
– usturoi si dovlecel;
– zahar (sa caramelizeze putin) si ardei iute.

Slide4

AM adaugat sosul de rosii si am mai clocotit putin.

Slide5

Am pus smantana si maslinele, am omogenizat.

Slide6

Am adaugat pieptul de pui, l-am ingropat in sos si l-am mai lasat cam trei – patru minute.

Slide7

Am stins focul si am lasat sa se calmeze sub capac si gata.

Slide8

Separat am facut mamaliga si niste chipsuri de parmezan si am pus pe farfurie dupa cum urmeaza.

Slide9

Da, nu pare de fitza, dar e din aia de ii zice comfort food si, daca scoateti untul si smantana nici nu ingrasa, iar daca nu puneti carne, e chiar un ostropel de post de toata minunea.

Bine, realitatea de dupa poza e alta, eu mi-am pus sos nene, cu nemiluita.

Slide10

Inutil de precizat, nu? Ca se poate face si cu alte parti de pui, ca mai puteti jongla cu legumele (dar ar fi pacat). Acum sa vedem ce improvizatie aduce ziua de maine, cu pieptul de pui am terminat, dar acum am la mamaligaaaaa. Am o idee, bineinteles 🙂

rororo