Mancare romaneasca

Ce imi veni? E, stiti cum e, din putul gandirii, vazand evenimentele recente care imi aduc aminte de noi mici, pe tancuri, la revolutie. Ma gandesc (fara sa vreau, ma jur) cum e cu revolutiile recente si iesitul in strada, nu zic ca nu pe buna dreptate, doar ca imi depaseste nitel puterea de intelegere. Si nu spun nici ca nu au dreptate oamenii care se revolta, ca le-a ajuns cutitul cumva la os, dar tot nu inteleg ceva legat de natiunea noastra.

Adicatalea 45 de ani s-a stat pe burta, in umbra si tacere, cu lumanarea la lectii despre ce porcarii invatam la CSP si alte materii aberante, mancam ce mancam, eram mandrii daca treceam in Bulgaria, oau, am fost in strainatate, ne holbam la vitrine cu blugi prespalati, intangibili oricarui aurolac, erau pe valuta. Dar oamenii au tacut si au inghitit pana paratii din ziua de azi de la putere au dat-o in revolutie.

Astazi nu mai vrem la Eforie, mergem numai in Thassos, ca pute Marea Neagra, varful Omu e de rahat, daca nu ai fost pe Mont Blanc nu esti smecher, facem (nu ma exclud, deci da, si eu fac parte dintre romani) liste de cumparaturi in functie de cele mai bio, raw si mama lu’ hector ingrediente, dar ne rasculam.

Si culmea, nu astia ca mine, care, vorba aia, avem o varsta si o sa muncim pana crapam ca pensie cucu mucu, nu, astia mici au sarit in sus, desi lor le da viza de state, desi ei se pot plimba, desi capata burse de studii.

Nu ma intelegeti gresit, nu e o critica, numai ca nu inteleg ceva. Cum mama lu’ Belzebut am stat la lumanare o viata de om cand acum lumea se rascoala la ceva care distruge natura, cum zmeul zmeilor nu s-a rasculat Romania la canal, la Bumbesti-Livezeni si altele care au fost real genocid (nu le mai enumeram).

Azi toti zbiara ca nu au bani, ca salariile sunt mici, ca nu ne descurcam, bancile fluiera de bine, masinile se vand in draci, Petrom isi face reclame de juma’ de minut, se vand cercelusi, cafea si ceaiuri de care nici Parisul nu a auzit, totul pare ca merge bine si oamenii totusi se revolta.

Nu mai inteleg nimic. Cand era cumva cu adevarat rau, lumea statea pe buci de frica, acum cand, vorba aia, poti lua credit cu buletinul ca sa pleci in Canare, sar toti in strada manifestand.

Reiterez, nu e ca sunt in dezacord, doar ca eu nu mai inteleg nimic.

Ca sa trecem la oile noastre, va dau o reteta? Asa, de rasul lumii, ca tot am declarat cu mana pe corason ca stiu exact care este mancarea traditionala romaneasca, pui la cuptor cu cartofi, declar si redeclar, doar ca acum nu mai avem petreusi ci bulane babane la un pret (zic de mancarea de acasa, da?) pe care si-l permite cam oricine, inclusiv eu, ca nu ma spal pe cap cu bani si nici cainele la floci cu lipa lipa cu dalin.

E, de mancarea noastra eu is foarte mandra si de copiii care manifesteaza contra invatamantului stand zi lumina in carciuma. Pe banii parintilor, banui eu, or manifesta aia, nu stiu.

Mai, facuram ieri niste bulane de pui la cuptor, miracol mare. Cu cartofii piure, fireste. Ce am pus la sos? Amestec de: rosii proaspete, ardei iute, usturoi, vin alb, apa minerala (mi-a zis mie cineva ceva legat de codoi si fragezirea carnii), ulei de masline, sare si piper, am evitat lejer boiaua, o omniprezenta in multe carciumi si in mai toate sosurile. Nu am poze magnifice, ca am ramas fara baterii la aparat, doar asta:

Slide1

Ma iertati le logoree, dar daca io nu nteleg ceva, scriu ca sa nu uit, ca la anu’ sau peste zece, vreau sa vaz ce rahat aveam in cap intr-o zi ploioasa.

rororo

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s