In continuarea evolutiei in criza de epilepsie la caine

Nu e decat pentru cei ce au urmarit si sunt interesati de evolutia crizei de epilepsie la caini si stiu bine ca nu se gasesc info pe net decat, in mare parte, aici, care monitorizam (eu si jivina bolnava) de doi ani.

Dupa o zi agitata azi a facut prima criza din picioare, nu din somn, in timp ce manca, criza foarte scurta de cateva secunde, aproape ca si-a revenit imediat dupa ce a cazut, deci nu au mai urmat episoadele de grand mal, i-am administrat intramusculat 10mg de diazepam.

E ciudat ca nu s-a mai intamplat sa faca de pe picioare. Deci e prima oara, azi 16 septembrie, ultima criza fiind pe 11 iulie, tot scurta (cu perioade lungi de pauza, 11 martie, 17 ianuarie, 13 decembrie).

Poate o sa fac un grafic, ore date, ca mi se pare ca urmeaza oarecum ca data, luna (care habar nu am cum e acum, plina, goala) si in linii mari orele. Sper sa nu se repete in seara asta, niciodata nu a facut nici din picioare, nici devreme asa, e posibil sa fie de la o hidratare improprie pe cursul zilei si o oboseala accentuata pentru o sedentara ca ea.

Gata cu detaliile tehnice, astea le scriu pentru mine si pentru cei cativa interesati de evolutie, in straintataturi is forumuri intregi care scriu asta si tot acolo sunt si rezolvari mai bune pe termen lung, ba si analize, asa ca nu ma luati de imbecila ca pionierez (licenta poetica) domeniul.

Trebuie si o poza, big like pentru Husky si Dracula Retriever de azi, am uitati de repetitie, dar le iubesc.

rororo si ghiciti cine nu o sa doarma la noapte …

Casi, cai, copii, calareti

Inutil de spus ca axiomatic ceea ce am scris in titlu inseamna ceva de vis. Dar nu mereu si nu in toate conditiile, rar am intalnit atatia oameni normali (cu capul pe umeri, buni, neisterici, deschisi) ca la calutii nostri, unde v-am mai plimbat odata, la Top Class Riding CLub.

O sa spuneti ca este evident ca acolo unde sunt cai e lumea serena, senina, iubitoare de vietuitoare. Fara sa va dau exemple, ca nu isi au rostul, va spun ca nu e asa. Aici nu am intalnit nici macar o persoana rea fata de caini, nu am vazut nici macar un cal rau tratat si, cu toate ca cine s-a sovit de domeniu, e de munca pentru a intretine ceva de calitate (calitate vine de la CAL, nu?) oamenii si animalele sunt fericite.

Dimineata plina de nori, parca de a naibi, sa ne arate ca ne primeste cu bratele deschise, atat pe mine, care nu mai am voie sa incalec cat si pe Casi, care nu avea dreptul la viata, s-a transformat intr-o amiaza insorita de mai mare dragul.

Slide1

Am avut emotii cu Casandra, nejustificate mai tarziu, dar orice inceput e greu, mi-a fost teama ca nu se va intelege cu cainii de la baza (s-au marait nitel dar s-au impacat cu vizitatoarea cu mers in X) sau, si mai rau, ca se va speria de cai si zgomote.

Inceputul intalnirii a fost genial: cai! Cai! Cai! Ce-s aia cai?

Slide2

Cainii ma latra, caii ma necheaza (Tara zmiorcaia sonor dupa Mimi), eu o sterg acasa (cum i-am dat drumul din lesa, tule-o).

Slide3

Ferm convinsa ca in jumatate de ora o sa trebuiasca sa o iau de acolo am arestat-o la pandaimosu ca sa fac si eu o poza, doua si sa salut lumea.

Asa arata un caine mazilit.

Slide4

Ei si acuma, inainte sa va arat si calutii in poze, sa va spun ceva. Mai tineti minte (daca ati citit) cartea NEgrut (Black Beauty) scrisa de Anna Sewell? Stiu ca ati vazut filmele, dar cartea este deosebita si emotionanta, in carte animalele care au avut neplaceri in viata, care au fost chinuite, care nu se integrau, s-au vindecat la ferma la care s-a nascut Negrut cu un lucru: pastila de bunatate.

Autoarea a stiut ea ce a stiut pentru ca nici vorba sa mai plecam acasa asa curand, dupa ce i-au trecut toate temerile, cinci ore animala mea nici vorba sa mai stea locului, din dus la curatat harnasament, curatat copite, dat mancare, teren, manej, sa vad atot, sa stie baba curioasa tot, desi am grija ei ca e defecta, iata ca potaia cu picioare in X, cap de collie si corp de butoi, in general cu moaca de veverita din Ice Age, nici macar nu a mai trebuit supravegheata.

Slide5

Asa ca putem trece la calutii nostri, in manej nu mi-au iesit poze prea bune dar sunt atat de simpatice incat nu pot sa nu vi le arat. Maximilianus Maximus Maxone la joaca:

Slide6

Balet contemporan.

Slide7

pfffffffffffff

Slide8

Ce, aparatu’ nu e de mancare?

Slide9

Mimoza Mimi facea pe moarta in papusoi.

Slide11

Iarba verde de acasa.

Slide12

Azzaro si Nando la dus (pe rand, ca sa nu ii scape vreunuia sapunul).

Slide13

Slide14

Daca ma enervati musc din piatra seaca!

Slide15

Sunt frumos, dar ma tratez.

Slide16

Haiduc, unul din cainii care a inceput s aii redea Casandrei increderea in semenii ei.

Slide17

O frizianca despre care poate va povestesc odata. Sau poate nu.

Slide18

Viitorul care chiar e de aur, cum va spuneam, cai, copii, catei …

Slide19

Din pacate, cum va spuneam, in manej mai slabe sanse cu pozele, cu maimutza mea zapacita En Vogue, doar o poza cat de cat rezonabila a iesit.

Slide20

Bai, inca mai sunteti pe aici?

Slide21

Noi plecam si blonde si brune, cu ochi albastri sau caprui, va salutam: rororo

Slide22

Multumim Top CLas Riding CLub pentru ca existati si pentru ca dovediti ca se poate.