Orezul

Intr-una din isteriile de masa zilnice care face valuri printre oamenii care se dau pe feisbuc, mi-a sarit in ochi imbecilitatea cu codurile de culori de pe etichetele de pasta de dinti despre care nu discut, ca au explicat specialistii in domeniu. Si asa mi-a traznit sa va spun ce stiu eu, fara a dori like, share, bani de la guvern sau alte alea, despre ce scrie pe etichetele pungilor de orez, asta pentru ca tot promovam citirea etichetelor.

Cunostinte pe care le am din cadrul unor anumite cursuri, acum daca va folosesc sau nu, nu ma bag. Sigur nu o sa declanseze isterie ca nu se omoara nimeni, nu se otraveste nimeni, sunt doar niste cunostinte pe care vi le impartasesc.

Asadar pe pungile de orez, care este o crupa si care, ca produs ambalat pe care il cumparam noi, este obtinut prin diferite metode de prelucrare ale orezului brut, ar trebui sa existe o informatie, in afara de bob lung, scurt sau erect, anume, tipul de orez.

Teoretic ar trebui sa intalniti patru inscriptii, anume:

Orez tip P care inseamna ca bobul de orez, dupa decorticare este doar polizat;
orez tip S – orezul de mai sus care este si slefuit, dupa polizare;
orez tip G – care este de asemenea polizat si slefuit dar si glasat.

Al patrulea este spartura, numita si brizura de orez, care este efectiv obtinuta din cazaturile de la operatiunile de mai sus, minus glasare.

Ca sa detaliez nitel ce inseamna glasare, inseamna acoperirea boabelor de orez cu un strat de creta si caolin (plus, minus, altele).

Conform insa altor norme si nu cartilor noastre din anii 90, orezul s-ar mai clasifica si in: nedecorticat (paddy), decorticat, decorticat si slefuit si glasat.

Amu sa nu ma intrebati de ce se glaseaza orezul, inclusiv cu amidon, ca habar nu am, el fiind extrem de plin de amidon, daca stiti, lasati lumii scris.

Atata am avut de scris pe ziua de azi, stiu ca nu e ceva fenomenl la care sa radeti sau sa plangeti, pun o poza la plici ca sa nu va las asa, pe intuneric, cu un orez care mie mi-a placut cum a iesit, la tajine, cu bulgur.

rororo

Lista lui Cristi Roman

Suna ca lista lui Schindler, nu asta a fost intentia, dar Cristi a avut o initiativa la care a muncit mult, stiu ca nu toti il aveti in lista si poate vreti sa vedeti o trecere in revista a bloggerilor culinari, asadar va prezint (el va prezinta): 66 de bloggeri culinari din Romania.

Poza, dupa cum se vede si se intelege, e preluata de pe blogul lui Cristi care la randul lui a fost ajutat de cei de la bucataras.ro.

Mi se pare o initiativa de bun simt si, personal il admir pe Cristi printre altele ca si-a facut timp pentru asa ceva; numai cu mine cat a stat de vorba, ar fi mancat un fish & chips lejer 🙂

rororo

Diviziunea sociala a pauzei de masa

Nu am avut mare lucru de combinat, avand in posesie numai niste cartofi si cateva paste, doua fusilli, trei penne, nitel sos ramas de ieri, care nu a avut oua si-a cumparat, ma rog, sa vedem cum arata pranzul alor nostri.

Apropos, sigur multi nu ati prins la scoala economia politica, diviziunea sociala a muncii era un fel de dispunere in sistem pe caprarii in functie de importanta organului, cu cat il aveai mai egal decat al altora, cu atat diviziunea asta era mai divizata decat a lor. Se dadea la teza cum sa explici ceea ce azi se cheama, democratic, ierarhie. E, asa si noi.

Colega:

Slide1

Colega cealalta:

Slide2

Managerul:

Slide3

Capo di tutti capi:

Slide4

Vedeti ce simplu se poate explica diviziunea sociala a muncii in patru poze?

rororo