Mancare de cartofi cu carnati

Nu e o reteta, e doar o idee de reteta. Reteta unei zile incheiata cu bine. Nu stiu cum se simte lumea in fata pozografiilor minunate, mie unele imi plac la nebunie, unele mi se par obositor de chinuite. Ei bine, poza care urmeaza imi va face pofta si peste ani si ani.

Slide1

Si poza de mai sus demonstraza faptul ca exista prieteni care te pot bucura cu ceva simplu, o sa ii numesc asa, generic, prieteni. Adicatalea cand vii acasa vag obosit, din mijlocul bucatelor, dupa o zi stresanta (nu stiu nene ce e vinerea, dar trebuie sa iti iei calmul englezesc la tine, toata lumea e cu fundu-n sus), dupa ce ai gustat diverse chestiuni ca sa dai cu parerea in populatie, cu cheful la minim, sete de o bere rece si un „lasa-ma sa te las”, prietenii te pot surprinde cu o mancare banala, simpla, la ceaunul bunicii. In ritmul asta sigur ma ingras pentru ca, trebuie sa recunosc, l-am lichidat compulsiv pe tot. Ma rog, ceaunul a supravietuit, continutul sau nu.

Prietenii s-au gandit mai cu teama in suflet, ca imi plac niste chestii: cartofii noi, carnatii, mararul. Au incercat sa imi faca, dupa metoda mea, cartofi prajiti. Metoda aia cu ulei putin si apa. Care, inca nu m-am prins de ce, nu iese multora. Cam banuiesc eu de ce, dar asta e alta poveste.

Dar cum prietenul la nevoie se cunoaste, orice se poate drege si din tentativa de cartofi prajiti s-a deturnat totul catre o mancarica buna de cartofi. Simpla, cu ceva carnaciori si slaninuta afumata, boia, verdeata. Cam asta e reteta, e reteta bunului gust.

Azi dupa ce m-am spovedit si inchinat unor butoaie de varza si am gustat negrese de post, rata pe varza (doamne, ce frumoasa era, din pacate, poze, ioc), ciorba de legume, ficatei, urzici cu mamaliga, piure (cand spun gustat, inseamna gustat, deci infim), gujoane de pui (shanghai le zice pe ici pe colo), pita calda intinsa in resturi de sos, nici prin minte nu imi trecea ca voi gasi asa o bunatate acasa.

Si vase spalate si caine pastilat, dom’le, prietenii ma iubeste, rai, buni, ieftini, scumpi, ce sa mai, am avut un final de zi proasta incheiat cu bine.

De ce scriu la ora asta? Pai picai lemn tanase si ma trezii cu chef de o bere rece. Si o sa radeti, dar la trei noaptea cartierul freamata de viata si da, se gaseste cam orice. Asa ca am iesit din linie, desi am taiat in linie, am centrat in linie, am pus chestii in linie si mi-am luat un tuborg din ala intr-o parte. Nu e buna reclama lor, o da pre ain underground. Berea insa e buna. La ora asta mai e si avantajul plimbarii cu Casalinda de voie, ca nu mai sunt bipezi isterici „aoleu ma musca”. Si, daca nu iesi spre strada mare, nu sunt nici gipanele si mertzanele care duduie la ora asta (cred ca s-a deschis sezonul la curse ilegale, ca prea erau multi in benzinarie).

Maniana (adica azi, de fapt), gatesc si eu, da, am gasit o idee misto pe un blog (o sa o adaptez, fireste). Si traiasca prietenii care stiu sa ofere bucurii mici, dar bune.

rororo

Anunțuri

4 gânduri despre &8222;Mancare de cartofi cu carnati&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s