post total neculinar, retete maine, multumim pentru intelegere.
V-am spus ca ma relaxeaza sa scriu, fie si balarii, fie si prost, orice se poate corecta (si invata) – si apoi lexie din dislexie l-am inventat eu (zic unii). Ce m-a pornit? Pai reclama la fiobilin. Mah manca-ti-as (ma iertati de eclectism), eu atata inteleg: baga in tine ca bou’, porcu’, oricat, iei x sau y, te simte bine.
Pe fondul unor chestiuni neinteresante (dar care mi-au dovedit ca cineva, acolo sus in nori se distreaza cu un joystick defect), am pozat anarhic cateva chestiuni.
Anume capsuni. Nu o sa zic in viata vietilor mele capsune, eu asa stiu, capsuni, ca ramolitii de la academie sau de pe unde mai freaca unii duda o dau in capsune, sa zica ei si papagalii lor, deci: capsuni.
Daca o sa isi vada de treaba si nu le mananca melcii pe care nu ii mananca aricii, o sa am capsuni. In geam.
Inca o chestiune, ca ziua incepe mai devreme decat ar trebui si se termina infernal de tarziu. Bai, cineva, nu spun cine, daca vrea, zice, daca nu, nu, a reusit sa faca respectivul pilaf de spital. Donat Casandrei si mancat inclusiv de mine.
Vremea e ciudata si apasatoare. La fel ca multe altele, deja ma distrez ca in poanta aia cu astrele care se caca pe ele de ras.
Mi se pare numai mie, sau norul ala ranjeste ca papusa aia diabolica, Chuckie?
Restabilim echilibrul, al de sus ma enerveaza si pe urma imi infloreste niste plante picate in dizgratie, fara decoratie.
Reiterez, maine promit o reteta gluten free, dukan faza unu si, daca ma tine, cu explicatiile de rigoare, daca nu, doar poze, ca o reteta fara poze pe net e ca o sticla fara fund sau o femeie fara … ptiu, ce era sa scriu.
Poate ma tine sa explic si cum e cu semipreparatele, ca termen si idei obsesive ale persoanelor (respectiv eu, ca daca ma uit in oglinda suntem doua) care refuza cu indarjire sa arunce mancarea.
Si pentru ca am facut o poza pe furis, (cainelui, cui mamaliga vietii sa ii fac, papagalii sunt prea rapizi si alte personalitati prea lente), mi-am amintit de o zicala (astea din batrani inca tin, tin, maica): cainele moare de drum lung si prostul de grija altuia.
Cainele a murit.
Iar cine moare de grija altuia, adica da un telefon, se intereseaza, ii pasa, apai chiar ca e prost, ca in proverb, nu cumva sa faceti asa ceva, poate da riduri, trebuie sa pareti destepti, vedeti mai degraba ofertele la zambete fortate, e cu 100% reducere.
rororo