Mic dejun colorat – din spatele usilor deschise

Acum sa revenim la oile noastre, tare greu imi e sa scriu reteta de concurs, de doua ori m-am ridicat sa verific ce gramaj are conserva aia, bine ca nu trebuie cantarit oul si poti scrie asa: ou.

E vorba de mic dejun colorat pentru concursul Bonduelle de la Teo.

Treaba sta in halul urmator, premiile, cel de la Teo si de la Laurentia, sunt misto si destul de valoroase, adica mi-ar acoperi niste cursuri pe care vreau sa le fac, deci am bagat. Mai ales ca era simplu, cum ziceam, fara share, like, blabla. Ce o fi, o fi.

Faza e ca initial am vrut sa prezint in prim plan reteta altfel, mai serios, nu asa, cu pestisori in acvariu si atata. Adica o vem in plan pe aia dar si una „de oameni mari”. Care mi-a iesit cam asa …

Slide1

Ba, pusesem si hartiuta pana am realizat …

Slide2

… ca nu a fost cu mine zeul oamenilor mari. In afara de patanii cu nenorocita de omleta si pacatosul de orez, oricat am sucit poza, tot a tablou nesuprarealist (a se citi boratura) arata.

Asa ca am ramas la neseriosul pestisor.

Pai sa vedeti. Pentru farfuria serioasa am pus la copt intr-o forma bine unsa compozitia de omleta. Nu e ca nu am mai facut omlete pufoase la cuptor, ei bine, asta avu ceva cu mine.

Si pestisorul a facut figuri, siliconul ma-sii nu lasa pestele sa iasa, free willy, free willy, ii strigai, pana la urma am decupat cu cutitul.

Iaca omleta in frma, atara bine si coapta.

Slide8

Pe deasupra, sa o ia toate bolile lumii daca vreo metoda a vrut sa o dezlipeasca, puteam sa ng forma cu faina, sigur, dar pana mea, cica e antiaderenta, ii pusesem unt, nimica neicusorule, m-au enervat si ea si pestele.

Slide9

Deci am mai scapat de doua ustensile din bucatarie (ca la din astea nu ma incurc, odata dau cu ele la ghena, ca poate uit si repet necazul). Mai ramasese putin ou cu legume, le-am pus anarhic in tigaie, zic oi drege io ceva, aranjament, chestii. Pun si orezul intr-o forma mica de ceramica, sa il scot apoi frumos, ca aia clar, iese, orez, amidon, canci.

A iesit si ala numai jumatate, am incercat sa maschez faptul ca e doar jumatate cu faldurile omletei, frumoase, ciuciu, tot a boratura arata.

Slide10

Am renuntat si m-am pus pe mancat din ce ramasese, eu si casi.

Stiam ca o sa am mari probleme daca o sa ingurgitez cruditati as aca in final, am facut doua caserole pentru ai cu matze normale. Am trantit o salata (necondimentata, o pastrez asa pana cand o sa o pun langa oua si carnati, na). Orezul e bun si rece, e la ciuguleala.

Mini-omleta pentru farfuria de „oameni mari” am topit-o eu si patrupeda. Totul a durat putin, atat executia preparatului de concurs cat si reducerea la forma umana a bucatariei.

Slide11

Si, cum nu apucasem sa fac nimica pentru diseara, ce credeti ca au mancat cei care nu m-au vazut in plin elan creator de dezastre?

Sarmale.

Slide12

Din proviziile lunii martie, recoapte la cuptor, adica decongelate si recoapte, cum ar veni, legume, legume, dar tot vorba veche cu „nu e pasare ca porcul” si „facem vara sanie si iarna car” functioneaza.

Sper sa nu afecteze mareata mea participare la concurs faptul ca am dezvaluit separat ce si cum s-a intamplat si sa aiba o sansa pestisorul de aur 😀

rororo

Mic dejun colorat

Inainte de a prezenta cele facute, va spun din start ca o sa dau explicatii, „reteta” participand la concursul Bonduelle, de data asta pe site-ul Teo’s Kitchen.

Si ca sa nu avem vorbe si sa aud: io-te bah, participa cu o omleta, o sa discutam intai despre trendurile anului 2013, apoi va urma si executarea acestui mic dejun vesel, colorat si plin de legume (ma abtin sa fac mistouri, incercati sa ma urmariti si asa, da? ca fac si un behind the scene dupa).

Slide1

Trendul (am o problema cu anumite cuvinte, dislexia bat-o vina, le-am invatat prost la scoala si tot scriu „trand”, deci daca se mai intampla, ma iertati sau ma trageti de maneca, fiti capetele mele limpezi) nu inseamna numai ce poarta coco fifi cand iese la terasele din centrul vechi iar, in materie de alimentatie, nu e musai daca manjesti cu o emulsie o farfurie sau deconstruiesti un fel de mancare asezandul artistic pe platouri fabuloase sa fie totul in trend. Desi, pe alocuri este.

Am sa va propun un articol intitulat Top Ten Food Trends 2013 ca sa vedeti ca reteta mea se incadreaza de minune la cateva din ele.

Articolul este scris de Phil Lempert care are un site interesant, supermarketguru.com, nu o sa ma lungesc, puteti citi si articolul si bantui pe site la linkurile lasate.

Reteta se inscrie gratios la No.1: nu mai irositi (a se citi arunca) mancarea. Cumpar legume si fructe exact atatea cat sunt necesare, chiar daca se uita ciudat la mine unii cand pun in cos suma de patru ciupercute sau trei rosioare mici. In felul asta am mereu „proaspete” (cat pot fi ele de unde le luam) si nu blochez bani in alimente. Sigur, o sa aud: nu am timp, trebuie sa iau saptamanal cu tona, muncesc. Poate, dar in cazul meu, pica, nici cand munceam peste 16 ore pe zi nu mi se intampla sa nu pot intra cu plasa in ce magazin aveam la indemana, atat supermarketurile cat si magazinele de cartier au program de functionare indelungat, sa recunoastem ca e mai mult de, cum zic americanii, shoping spree decat de faptul ca nu putem lua aproximativ atata cat consumam.

Ce mi-a ramas de la reteta s-a consumat a doua zi, pastrat frumos la caserole (asta in behind the scene).

Din trendul doi, se inscrie la alcatuirea cantitativ corecta a portiilor. Sigur, nu e musai sa cauti mari tabele, dar in general stii cat consuma un adult si cat un copil ca sa nu il indopi.

Trendul pe care il sustin (si nu numai eu) este importanta proteinelor pentru buna functionare a muschilor, a organismului, a imbatranirii celulelor in conditii cat de cat rezonabile. O sa imi spuneti ca cei cu hranire excesiv ierbivora traiesc mai mult. Da, dar sunt dusi cu capul de la varste nu prea inaintate (aici putei verifica orice statistici). Ca proteina animala necesara unei bune functionari a organismului nu poate fi inlocuita cu cea vegetala si ca devine din ce in ce mai importanta prima masa a zilei, ma inscriu iara pe val: un ou la micul dejun, oricat ar spune multi ca e nesanatos, blabla, este si va fi de dorit intotdeauna unei bucati „savuroase” de tofu.

Nu intru in amannunte aici, ca sare secta ierbivorilor calare, orice nutritionist poate raspunde legat de importanta amino-acizilor si a faptului ca un consum echilibrat de proteina animala nu face decat bine (adica, de exemplu, mai bine folosim mai rar putin unt de calitate decat, ca in reclama, zilnic margarina).

Cum am atins si trendul ca lifestyle, nu mai iau tot articolul cu top 10 2013 la puricat, legat si de calitatea alimentelor pot spune ca prefer mai putin, chiar daca mai scump (am luat cateva rosioare exceptionale import sudul Italiei). Sigur, daca as avea o armata de hranit, s-ar schimba situatia, probabil ca as lua puiul familist si un sac de congelate vrac, nu stiu, nici nu cred ca nu exista posibilitatea de a se aduce pe masa mancare mai buna, cu un minim de efort, as sugera, chiar intelectual.

Generatia mea a trecut greu niste praguri, am prins vremurile in care era important sa ai ceva de pus pe masa, nu mai conta ce era acel ceva. Trendul de azi fiind indreptat catre acel important „ce”. Si de aici, inchei cu un trend neobservat de Phil Lempert (ori poate il observ eu numai in Romania, nu stiu): atentia indreptata asupra hranirii copiilor. Creste mandria patriotica in mine cand vad ca parintii, indiferent prin ce subterfugii, reusesc sa isi convinga odraslele ca nu e bun fast food-ul. De aceea am ales si prezentarea micului dejun mai copilaros (nu va ganditi ca nu ii amuza si pe masculii cei mai feroci).

Cum campania Bonduelle e indreptata (fireste, ca doar aia vand) spre un consum mare de legume, iaca sa va arat si reteta mea de mic dejun in forma de acvariu.

Am folosit urmatoarele (la legume nu dau cantitati pentru ca nu este cazul):

– rosii, castravete, ciuperci, dovlecel, ardei, patrunjel, salata verde, ceapa verde, ridichi;
– 150g Bonduelle mexico mix (cam jumatate de conserva);
– 200g Bonduelle mexico mix congelat;
– un ou de tara;
– doua linguri de branza cu smantana;
– un varf de cutit de bicarbonat de sodiu
– sare si piper.

Slide2

Slide3

(oul nu e murdar, e chiar proaspat spalat, e o gaina obsedata de cromatica)

Slide4

Am taiat legumele. Am omogenizat oul cu branza cu smantana, se face ca o crema si, de la oul de tara, are o culoare super. Am amestecat legumele din conserva cu oul, le-am pus intr-o forma la foc mic in tigaie cu putin unt, merge si fara, dar e pacat, alaturi am pus dovlecei si ciuperci feliate. Legumele congelate le-am pus la foc conform indicatiilor de pe ambalaj, se poate adauga o lingura – doua de supa de legume, daca aveti, eventual si alte condimente decat sare si piper, eu nu am pus.

Slide5

Pare complicat, dar nu este. Pentru ca forma pe care am avut-o era in forma de peste, am aranjat acest mic dejun in asa fel incat sa aminteasca macar vag de un acvariu. Substratul este din legumele Bonduelle congelate, pestele l-ati cunoscut deja, ce e in jur, legumele ramase.

Slide6

Mai pun o poza pentru ca nu am inteles daca trebuie in cea finala sa se vada si produsul langa biletel.

Slide7

Aceasta fiind reteta mea trendy participanta la concursul Fii Trendy in bucatarie de pe Teo’s kitchen, ne vedem la povestea datorita careia am ajuns la aceasta prezentare.

rororo