Ouale de paste

Poate ca am luat-o prea din vreme pentru ortodocsi si prea tarziu pentru catolici, dar am gasit niste chestii … poate va plac, poate va amuza. Poate nu.

Acum doi ani, in 2011 scriam despre traditia oului pascal. Anul trecut am ratat pastele, se mai intampla, dar uite ca (era sa zic o prostie) revine si anul asta. Pastele.

Ce m-a amuzat e legat de diverse chestiuni gasite pe net, decoratiuni legate de masa de paste. Niste idei pe care eu nu le-am prins prea bine, de ce ai face asa ceva sau, mai exact, reiterand ce scriam mai adineauri la chestia cu spamerii: care-i faza?

De exemplu de ce ai face oua de paste din ciment.

sursa camillestyles

Sunt frumoase? Nu. Musai sa manjesti si sa fredonezi vremea? Ca ia ceva sa ciuruiesti ouale, sa le lasi sa se usuce scliviseala aia, sa le cojesti, ca sa ce? A, sa spargi oul altuia. Cand eram mici mai aruncam cu oua pe geam, sper sa nu aiba cine a gandit decorul asta asa niste plozi cuminti ca noi.

Alta, mai, daca Marta Stewart sau mai stiu eu cine trage un partz mov si trebuie pus si ala pe masa, il punem? Se pare ca da. Niste prostii pe care le poate face orice plod de gradinita, sa inmoaie (ma iertati, dar nu e vina mea, azi am citit pe un blog ca fasolea se lasa la muiat si nu stiam cum sa scriu treaba asta cu pusul oului in vacsea) un ou in maglavais si sa agate un cartonas de el, ca sa fie masa nu stiu cum. Dar, atenciones, numai cu vopsea si scuipinol pe care scrie Marta Stewart. Nu uitati sa purtati si chiloti de aceeasi culoare si sa mentionati musafirilor ce chestiuni nemaivazute ati folosit ca sa flescaiti un ou si sa il legati cu sfoara.

sursa sugarandcloth

Stati asa ca am unul mai tare cu oul de ciment, ma refer la afnord.blogspot.

Asta, tot cu ciment, distructiv pastele anul asta, nu lasati copiii sa arunce cu oua in geamurile vecinilor. Dar mult mai simpatic, cica imediat poti face asa o frumusete (????!!!). Iau un ou de paste normal. Cand o oua la noi gaina oua normale de carton si plastic sa imi ziceti si mie.

Trag o gaura in oul ala normal de paste de fix 2.5 cm diametru (v-am zis eu ca trebuie totul masurat, ce, eu am scos degeaba metrul de tamplarie sa masor carnatii?).

Dar faza cea mai tare, ca sa nu se lipeasc cimentul, inainte sa pun dantela in oul ala normal, ung interiorul cu ulei de masline. Mai al draq ou, ii sta in ciment daca pun ulei de floare sau de motor?

O fi oul de paste normal, dar decorul e complet tampit si mai urat ca bursucii aia care nu i-au placut unui folositor de internet, ca imi e si frica sa mai pun ceva sa nu sara de popou in sus aia de pozeaza artistic retete de paine cu unt (aci nu e gluma, am vazut asa ceva prezentat serios, cu suta de grame aferenta).

Astea nu sunt deloc urate, dar habar nu aveam ca ce m-a invatat pe mine bunica mea cand eram mica, in Onesti, era traditional din Ucraina si se chema pysanky. Ouale alea date cu ceara si apoi sterse, nu stiu daca ati facut. Nici eu nu stiam ca am facut pysanky, stiu acum si ma mandresc.

sursa vitaminihandmade

Astea sunt chiar dragute si amuzant de facut, mie imi placea sa ma joc cu ceara incinsa in copilarie.

Gasiti mai multe chestii amuzante (unele misto) ca de obicei, pe craftgawker, aia ar trebui sa imi dea o bere, nu, nu vreau un ou de paste, ca mi-e frica de cataroaie de ciment. Astept cu interes oul sculptat in caramida.

rororo

Spamurile

Ca sunt multe (butzii ma-sii, robotei, ce mai sunt ei) zilnic, sunt, ca scriu in engleza mai toti, desi blogul e in romana, ma incurajeaza sa continui ca e bine ceea ce fac (desi adresele sunt de la diverse chestiuni care „ma intereseaza”, cu mariri de organe erectile sau cum sa fac copiii sa slabeasca, ma rog). Azi aparura si romani, ma rog, ce or fi ei agolo, butzii astia, ma amuza de mor (bine, unii mi-au scris si in koreana sau chineza, aia nu ma amuza ca nu stiu ce zic).

Ei, astia, ca sa dai drumul la mesaje cu sufletul plin de mandrie, gen: moa ce blog tare am, ia uite ce zice lumea, pun mesajele la postari care nu au absolut nici o legatura cu laudele (adica daca aveam postari normale de retete, se potriveau manusa, asa …).

De exemplu la articolul „Nu prea stiu ce sa zic” in care fac misto de presa, articole de pe net, primesc mesaj:

Salutare. Am citit si alte informatii despre acest subiect insa n-am gasit nicaieri asa concentrata informatia si prezentata obiectiv, cel putin asta e parerea mea.

Era vorba despre porn, daca eu, deci eu, detin cea mai informata si obiectiva parere despre pornache, sunt tare. Cine a trimis vinde ceva cu supraveghere video.

De la un site asemanator, comentariu la „Despre munca in zadar” e relativ asisderea.

Buna tuturor. Va urmaresc de ceva vreme posturile si discutiile si am tinut sa va spun ca apreciez ceea ce faceti, pentru mine informatiile sunt interesante si maniera in care le furnizati, de asemeni.

Acolo scriam despre locurile de munca, ce informatii, ce furnizez, care galeata? Cat despre posturi si discutii. Care discutii? Vorba alora de la Cassa Loco: eu tot nu am inteles, care e faza?

Bine, am inteles, sunt motoarele astea de cauta dupa anumite cuvinte si trimit acelasi mesaj coafat caruia ar putea sa ii dea drumul oricine la comentarii, pentru ca, precum in cazul ghicitorilor in viitor si al zodiacului, se potrivesc in orice imprejurare. La mine s-a potrivit cam ca nuca in perete dar salut spamurile romanesti, e prima zi cand primesc mesaje in limba natala.

Caci mai sunt site-uri romanesti, de exemplu unul care vinde (sau ce o face) nunti, restaurante de nunti, asa ceva, imi scrie la anuntul despre concertul trupei Motor Act (care e un copy paste din mail, nici macar nu e scris de mine): I could not resist commenting. Very well written!

Macar de ar scrie in romana, cat timp link-ul e catre restaurante nunti. Cica am scris bine, na belea, daca as copia o poezie eminesciana oare cate anunturi de vanzari diverse pe gratis ar veni? Ca Eminescu cu copy paste scriu chiar bine.

A, astia cu nunta sunt de la un site al unei carciumi, dar nu zic nici de-a naibi care, i-a dus mintea sa agate clienti cu spamuri care duc la concerte de satanisti, brafa, telijent.

Oricum, vestea buna e ca rad si eu la cafea de legaturile intre articole si spamuri, sunt mai tari decat cuvintele alea de cautare de pe gogu care ajung pe aici, spamurile rulz, m-au spart.

PS, care mai primiti, vedeti ca o fi afara vopsit gardul cu vorbe dulci ca sa ne simte bine si sa le dam drumul, dar indaratul link-ului poate fi leopardul.

rororo

Gingiumingiu de weekend

Gogosi, paste, peste, pateuri, intr-un cuvant, minuturi, in mai multe, nimicuri.

Dar gogosile vi le arat, pentru o nulitate in ale dulciurilor, au iesit super.

V-am spus, aluatul l-am facut, de fapt l-am repetat, dupa ce il pusesem la papricas, pentru galustile din supa de rosii.

Anume am amestecat oua cu branza (fagaras si putina telemea in cazul asta), faina cat sa se lege aluatul si un varf de lingurita de bicarbonat. Important e aluatul sa stea cuminte macar o jumatate de ora sa faca bulbuci.

Cam asta este consistenta (broboanele alea de branza dulce dispar la tratament termic (prajire, fierbere).

Le-am prajit in baie de ulei, puse cu lingurita data prin apa.

Sigur seamana cu alte retete de gogosi, cred ca alea cu iaurt, nu-s mare inginerie, dar pentru mine e o mare realizare 😀 Nu am avut zahar pudra in casa, le-am pus nitel zahar tos si scortisoara. Se fac foarte repede si se halesc la fel de repede. Pardon, se papa.

In continuare, pohta de paste … paste si … paste.

Paste cu ton: am calit usor in ulei de masline putin usturoi tocat, ardei iute si patrunjel, am adaugat o cutie de ton, am mai amestecat putin si am amestecat cu pastele.

Paste cu branzaturi si broccoli: am topit unt, am amestecat smantana, branza cu mucegai si putin Fagaras (aveam in plus), intre timp au fiert si broccoli pe abur, odata cu pastele, am amalgamat totul si am presarat piper.

Paste cu varza am mai facut, astea au avut bonus si niste file (mezel), in rest, la fel, varza calita in ulei, sare, piper.

(adevarul e ca eu dormeam si cand m-am trezit erau gata, shhhh)

Pateuri cu varza am facut din ce s-a pus mai sus la paste si ramasese si un rest de aluat de foietaj ramas si el stingher de la virsli in aluat.

Si, in sfarsit m-am hotarat sa vaz ce e cu prafurile alea ne-nocive in care se fierbe peste sau fructe de mare. Si am decis sa fac un pastrav rasol.

Initial m-am cam speriat, mirosea asa, a vegeta praful ala de supa, dar fiert a devenit mai uman, pus pe peste chiar in regula. Am fiert pestele in supa si l-am mancat ca atare, doar cu zeama de lamaie, patrunjel si ulei de masline.

Bine, daca nu era la pret redus nu luam prostia aia, parerea mea e ca nu merita, chiar daca nu a fost foarte rau. Intai ca nu e cum arata si scrie pe ambalaj, nu avea nici un fel de bucatele de legume prin supa. Mai apoi, ca nu e atat de complicat pentru un rasol de peste sau altceva sa fierbi niste legume cu vin. Si mai sunt doua plicuri in cutie … Supa ramasa a mancat-o Casi, i-a placut.

Si ceva cumparaturi, astea mi-au fost bagate pe gat si inca nu le-am desfacut, sunt mari si mi-e mila de ele, or fi bune? Tin minte ca nu erau ieftine cand le-am vazut ultima oara, merita sa le desfac sau fac un concurs cu premii si le ofer cadou? 😀

Dar chiar am cumparat ceva, am fost dupa patrunjel, hartie de copt si paine si, bineinteles ca m-am benoclat la raftul cu produse la jumatate de pret. Bafta, am gasit ceva de la Valmar. Nu stiu daca stiti, astia au si carnati de plescoi si mai multe lucruri bune, fara E-uri, da, expira maine toba aia, dar e bucatica mica. Foarte buna, scumpa, dar la jumatate de pret e chiar ieftina. E condimentata bine cu usturoi, are ca lumea carne si zgarciuri de urechi, nu e numai gelatina chioara. Ba chiar trazneste a usturoi, deci, misto.

Cam atata, gingiumingiu de eliminare si ordonare a frigiderului, cat de dieteticos si postitor este, nu ma pot exprima.

Apropos, la emisiunea aia cu femei de poveste, de la procinema, am vazut emisiunea despre Stela Enache. Foarte misto tipa si povestea, atata modestie pentru cineva care a fost, fie si discret, o legenda, m-a impresionat.

rororo