Din nou, nimic deosebit, relache si la pas, daca aveti chef. De data asta am gasit (doh, din a treia incercare) si castelul pe care l-am semi-vizitat.
Cum spuneam, poz(n)ele sunt in ordine cronologica, asa cum le-am gasit in aparat, nimic megafantastic, dar ziua, rece si cu soare (cu dinti de rechin).
Plimbare pe faleza (am poposit la acelasi hotel simpatic, Selena, care in extrasezon e 50 de leva pe noapte, foarte simpatic hotelul si personalul care, ca toti din zona, vorbesc foarte bine romaneste).
Statuia simpatica a marinarului betiv strajuit de ciori a loccalului Casa Alba, la care tot a treia oara a fost cu noroc, desi ne-a fost recomandat, am tot amanat, mare greseala.
O parte din pisicoteca, cred ca de departe cele mai multe si cele mai murdare pisici le-am vazut in Balcik, in niste poziitii si ipostaze cel putin haioase, am ales vreo patru poze, cu cea din pomul carciumii, tomberoneza, de masa si de dig.
Ca si pe litoralul romanesc, foarte multe carciumi care promiteau, inchise.
Plaja e aproape inexistenta, portiuni mici de nisip, unele amenajate. Precis in sezon arata altfel, totusi nu cred ca rezolva de la un sezon la altul digurile ruinate si balustradele ruginite.
Apropos, hotelul de patru stele, Regina Maria, arata bine, spre foarte bine, insa … mare atentie la drumul pana acolo, pe pingele sau pe gume, riscati sa va rupeti gatul iar, cel mai haios, fix unde se termina domeniul hotelului, nu foarte mare (se fac alti mastodonti in jur), tomberoanele si gunoaiele strajuite de pisicoteca, la putere.
Apa saraca, frumoasa, rece si nepasatoare fata de ce se intampla pe mal. Multe rapane mititele, fata de omoloagele romane, babane, supradimensionate.
Pe faleza am ajuns si la castel, in care nu am urcat (nici nu stiu daca era deschis), inca frig, vegetatia era absenta, simfonia pietrei am putut-o vedea binisor si de la baza.
Marea linistita, nici o pala de vant nu zornaia resturile de scoici, putine resturi am zarit, sticle de plastic, gunoaie, spre deloc.
Am incercat o poza contra luminii, asta a iesit (pe automat). Liniste.
Zone in care (da, la mare) era scaldatul interzis, ceea ce nu inseamna ca in ilegalitate nu misca lucrurile si in bulgaria, e drept, ca scufundatorii din afara legii, umblau in grupuri mari.
Multe cladiri impunatoare, incepute cine stie cand, sunt in paragina, programul de urbanism este cel putin straniu, nu respecta nici o regula, nici a aspectului zonei, nici a invecinarii nesimtite cu alte cladiri, ba mai mult, hotelele noi se ridica uriase in fata celor vechi, luand toata lumina si privelistea catre mare. Nu stiu daca mastodontii vor avea sfarsitul tot sub o mare verde de pomi si iedera, momentan, macarale rad in soare. Si la ce nivel sunt aflate constructiile, sigur nu sunt gata anul asta, asa ca bonus la milimetrul de plaja existent, va puteti bucura de praful binemeritat care va va insoti minunata vacanta (fata de ce am vazut la nisipurile de aur, mic copil).
V-am spus ca multe cladiri vechi au fost invadate in intimitatea lor, asta mi s-a parut deosebita, saraca, tot molozul de pe noua constructie, care nu e gata nici 2%, e pe acoperis, la anul poate o gasim ingropata de-a binelea.
Cum spuneam, inainte de a ajunge la baza, am oprit fix acolo unde, acum doi ani, mancam exact aceleasi lucruri, timp in care o Casandra ilegalista motaia in masina. Aceeasi masina.
Frigul s-a asternut nemilos peste berea mea, asa ca am mancat in interior, lumina era superba, pana si fiarele de pe dig aratau bine prin geam.
La fel ca in data de 8 mai 2011, am luat lufari, plita, specialitatea casei, lipii, parca niterlus mai bune decat atunci, sau mi-a fost mie mai foame.
Pana si unii din cainii de la terase erau aceeasi.
Am facut doua cumparaturi, una pentru mine (nu se vede bine culoarrea turbata a sosetelor facute ca din animale stranii de plus).
Foarte simpatice, cam pufoase si groase, desi am incaltarile destul de largim erau mai mult decat fixe cu flufoseniile astea.
Si o vodka, de-a lor, am gustat o picatura, foarte buna, pret decent, sincer, mi-a placut denumirea. Prietenii stiu de ce.
Nu stiu cum sa impart pozele alese, sa nu fie obositor de multe, dar sa surprind si fix ce m-a surprins pe mine, iaca, ma mai gandesc pana maine, ca nu au intrat zilele in sac. Si oricum, mancarea aia buna e printre ultimele, numai bine de potrivit cu postul ce va sa vina. Pariu ca de maine o sa apara numai si numai retete de post? Stiu si eu una buna, de cartofi prajiti, fara branza si ou, cum azi am descoperit in blogosfera reteta de mamaliga, poate ma incumet la cartofi prajiti, nu ar fi prima oara.
rororo