Shimeji Wok

Ce denumiri gasii si eu, nici nu stiu daca exista acest fusion, oricum ar fi, ori japii imi ofera un sejur de cursuri de seppuku, ori chinezii un masaj cu Sora 13 daca vad ce le-am facut. Ca mie mi-a placut, ce mai conteaza, prinsa intre aceste mari culturi, desi, daca ma intrebati pe mine, aia care au inventat fenomenul kamikaze si nu au fost declarati teroristi sinucigasi sunt cam dusi cu capul, dar sa nu intram acum in amanunte, sa fie la ei acolo.

Slide9

Afara e frig asa ca am incins atmosfera odata cu wok-ul plecand de la o baza executata anterior, supa de ciuperci.

Slide10

Ciupercutele fiind deja bine merci moarte, am mai atacat niste legume din frigider, sigur ca puteti pune si ardei, carne de care vreti, legume dupa chef, eu am folosit varza, praz, morcov si in plus putin ulei de arahide si de susan.

Slide11

De aici pana la maretul preparat care m-a satisfacut mai mult decat supa fina a japilor, a fost doar un pas, hai doi, trei. Am calit legumele la foc iute.

Slide12

Am adaugat supa de ciuperci cu tot cu zeama (nu era multa si avea si ceva amidon de la paste, numai bine).

Am pus si putin praf de usturoi, am uitat sa pun din start niste usturoi, ca merge de rupe.

Slide13

Am amestecat vartos cam un minut si gata.

Slide14

Portia mea de papusi, poza proasta, afara bezna, frig, zapada, gheata, stop.

Slide15

De acum merg pe mana celor galbeni si mari ca tramvaiele, aka natiunea chineza, o prefer delicatesurilor finute cu care sunt invatati japii, wok-ul asta a fost balsam si, nu stiu de ce, parca o comuniune nu a stricat, mi se pare mai bun cu taiteii japilor decat cu aia de orez.

Am primit si primul cadou culinar de saptamana asta: placinta cu branza … fara sare. Deloc, nu stiu cum a reusit. Nu e rea, mai ales cu iaurt (zice Casi).

Slide16

O sa intrebati daca azi nu facem si de mancare? Raspuns corect: NU! Greva.

rororo

Shimeji Udon (sau primul episod din uciderea ciupercutelor)

Ohayo gozaimasu. Watashi wa Dana desu.

Aida nu dadea ca nu stiu unde e cartea si nu mai tiu minte nimic din anii de liceu, ca nu-s Oana Sarbu sau Stefan Banica JR.

Cum va spuneam am ucis ciupercile Shimeji si soarta lor a imbracat doua forme, aceasta este prima.

Slide1

Ma dadui pe gogu, Kitsune Udon, Miso, maciuci japoneze, citii ce citii si adaptai dupa capul meu, mentinandu-ma in ideea japilor de cat mai simplu atat ca aspect cat si ca amestec de gusturi (si daca vreti sa va distrati puneti un jap si un chinez sa discute despre mancare, e mortal).

Asadar am folosit: ciuperci Shimeji, taitei Udon, sos de stridie cu ciuperci, sos de peste, piper japonez si bonito flakes (adica peste din ala uscat si razuit fin).

Slide2

Ciupercile in cutie erau fara ceva substrat, numai cu ce au fost luate de pe buturugile pe care au fost cultivate, de aia au dat semne ca vor sa paleasca asa iute.

Slide3

le-am taiat dar am pastrat substratul ala, mi se paru ca mai dadeau sa iasa niste mini piscoate din astea. Cat de mini? Bricheta din poza este absolut de dimensiuni normale, ciupercile sunt din liliput.

Slide4

Pe cele mici de tot le-am desfacut in manunchiuri si am insirat cele ce vedeti mai jos, convinsa fiind ca nu aleg nimic din ele.

Slide5

Am fiert taiteii conform indicatiilor pretioase de pe pachet, minus doua minute.

Slide6

In putina apa ramasa am pus condimentele (mai putin bonito, ala il pun la final ca danseaza) si ciupercutele si le-am clocotit impreuna cateva minute.

Slide7

Am pus si taiteii si, in farfurie, fulgii bonito.

Slide8

Concluzie: da, a iesit o supa gen miso, cu un gust accentuat de ciuperci si fin subliniat doar de arome. Ciupercile isi pastreaza fenomenal de bine textura si miros a padure (desi ele sunt nascute si crescute in captivitate). Dar la disputa japi – chinezi, in final am tinut cu chinezii, nu imediat, intai am infulecat o portie de papusi de supa cu ciuperci ucise miseleste.

rororo

Pizza Dominium si prin Auchan

Duminica seara, ca ziua s-a dus repede, nu stiu cum de trece timpul ca nevazut. Ma intalnii si cu vecinul, cica hai sa ne miscam oasele, vorba vine, ca pe frigul asta fiecare a ales sa miste masina din dotare, fiecare, dupa posibilitati (prietenii stiu la ce ma refer).

Ma rog, hai incolo (initial am vrut sa mergem La piciorul porcului, pe urma am pendulat intre a nu ne amesteca prea bine cu protipendada si a bea o cafea la mol, sau o carciumioara de cartier, de ce nu, canci, tot in Auchan am ajuns ca vazusem o pizerie relativ noua in care se si fumeaza).

Dupa o inspectie prin Bamboo (sa vad la fete foondoo), magazinul, chestii foarte misto, foarte scumpe, o tura la Daiso care s-a micsorat, a bagat si alimente, asa ca va urma moartea ciupercutelor ca luai taitei Udon, am aterizat in carciuma de tip pizzerie de supermarket dar care se vrea mai cu staif, anume, Dominium.

Ete ce repede le meirge site-ul.

Dragut amenajat, model pizzerie, na, nu prea se pupa decorul cu holul auchanului, chelnerii imbracati gigea, din pacate cam aerieni pe alocuri si, mi se parura si cu oarece complexe de superioritate, ori o fi fost de vina tricoul meu cu Iced Earth de mi s-a indicat unde anume se afla localizate tacamurile, cine stie.

Ce e interesant la lantul asta polonez, e ca se aventureaza dincolo de combinatiile clasice de pizza pe care le stim cu totii, adica au pizza, de exemplu, cu sos de smantana, ceapa si bacon, pizze cu nume ca: „Hamburger” sau „Chicken BBQ” sau „Corrida”, sau, de ce nu, pizza poloneza care are castraveti murati ori Goralska ce contine merisoare.

Pe meniu mai sunt si alte chestii, inclusiv gulas, am luat o pizza, eu, cu carne tocata, ceapa si bacon, e ok dar preturile mi se parura mari, o pizza mica acolo, una medie pentru acasa si doua beri la draft, cu tot cu spaga cam 60 de lei.

O fi pretul pe fumul de tigara inclus, ca tot vorbeam acum cateva zile 😀 Poza e facuta mai pe ascuns ca se cam holbau chelnerii de dupa bar.

Slide1

Nici nu pot spune daca merita au ba, fiind in Auchan pizzeria, pentru ca pot manca bine si ieftin de la impinge tava (mi-a ramas gandul la hamsiile alora si la gomboti) si fuma si bea cafea in Bourbon, la canapele si fotolii comode, dar amu, na.

Si asa am o problema cu localurile, mai recent, daca alcoolul e ferboten efectiv nu stiu ce sa iau. Ca o apa costa uneori mai mult ca o bere, nu mai vorbesc de un freci (fresh) de portocale sau limonada, cola e cam pe lista cu asa nu, ceai nu beau decat acasa ca refuz sa dau atatia bani pe apa calda servita in ibricele de fitze, am o mare problema.

Mi-am amintit, cu ceva ani in urma, alt regim fara alcool, hotarata sa il tin intru in rpimul local post inceperea declarata a regimului, sunt intrebata ce iau:

– nu am voie alcool, nu prea imi surade nimic, asa ca am hotarat de azi inainte sa beau la carciuma numai suc de rosii.
– nu avem suc de rosii.
– asta e, spun ridicand din umeri a dezamagire, eu am incercat, atunci dati-mi o bere.

Am intrat si in magazin (da, stiu, am avut tupeu, duminica seara, inainte de inceperea scolilor cand toti realizeaza ca au uitat sa isi cumpere chestii vitale, terrine de lapin cu piper roz, penar cu Spiderman, oua de bibilica, supert cu buzunare mov pentru spatarul loganului, saculet bleu ciel cu aroma de lavanda pentru interiorul aceleiasi masini, kumquat si multe, multe alte chestii de nelipsit in gospodarie.

Ideea era sa iau trei portocale, stiu ca alea de acolo sunt dulci, primira transport baban din Spania, luai si am mai bantuit in cautarea stergatorului care a degedat mortal prins intre gheturi. Nu gasii stergator dar nu mi-au sarit in ochi niste chestii, cica „Gustul copilariei”, facute de o firma din Sibiu, ieftine. Conform teoriei si tacticii de merchandising pe care eu am adoptat-o fix pe dos, produsele fara reclama si fara cautare, gen Barni sauala cu gargarita care se aseaza pe am uitat ce branza ca numai la prostii imi vine rima, deci produsele neimportante, se pun cat mai jos la raft, cat mai pe colt si cat mai ascuns, asadar acolo ma benoclez eu si gasii astea care nu sunt altceva decat o ciocolata de casa facuta la Sura Mare, langa sibiu. Nu e rea, e ieftina.

Slide2

Daca iau in considerare si faptul ca la Daiso au produse Cadbury nu foarte scumpe (imi luai un mix de dulciuri cu 9 lei), sacosica mica umpluta cu trei portocale si cateva mini-ciocolate a fost fix ceea ce imi lipsea de la domiciliu. Gata, vorba multa saracia omului, succes la scoala cui a inceput, indiferent daca la pupitru sau la catedra si ne rororo dupa ce ucid lent ciupercile.

pardon, ne si acum: rororo