Un coltisor din Bulgaria (si nu numai)

Cum e aproape de baza si se inserase (daca nu as merge cu frica de politia bulgara si fara opriri intr-o ora ajung la Dalboka si o ora si putin la Balcik), am tras peste noapte la semi-pustiul oras Balcik unde, ca de obicei, am ratat si nu am nimerit la castel, fiind iarna nu mi-a parut rau, ca nu o pleca de acolo.

Multe localuri si hotele inchise, destul de pustiu, constructii neterminate pe care deja crescuse iedera din plin dar am nimerit un hotel pe faleza, Selena pe numele lui, cu vedere splendida, nou, curat, frumos, personal amabil, vedere la mare, bulan, ce mai.

Asa ca am iesit la unul din putinele baruri deschise la un frappe. Slaba miscarea in localitate, saracacios, putini vorbitori de engleza, deh, extrasezon.

Slide48

Ce m-a emotionat e ca in capatul falezei care se vedea de pe balcon e localul la care am mancat ultima oara in Bugaria in mai, anul trecut si, in parcarea localului, a fost ultimul laptic naspa dat cu siringa Casandrei inainte de a intra pe teritoriul romanesc. Imi pare rau ca nu am luat-o sa ii arat si ei parcarea in care a oracait cand abia avea patru zile de viata si, ca si acum, gura cat o sura si apetit gargantualian.

Seara doar vreo doua carciumi deschise, un local italian, unul cu ce aveau cam toti, am zis ca nu avem cu ce da gres la o macaroana si o capreasca, eh, se mai intampla.

Simpatica „oliviera”, nu mai stiu pe unde vazusem o poza cu o sticla ca cea din imagine si nu mai stiu cine se intreba cum functioneaza asa ca deslusesc misterul: daca vrei sa pui pe preparat ulei de masline, scoti dopul de la recipientul care corespunde respectivului, daca vrei sa pui balsamic te comporti asisderea dar bagi in seama recipientul cu otet, neuitand sa pui dopul uleiului.

Daca tot e complicat (doh), pot face o schema.

Slide49

Mancarea nu a fost cea mai proasta din lume, nici cea mai buna, preturi maricele, decor frumos, chelner bun, pacat ca nu era si potolul ce trebuie in totalitate.

Din partea casei a venit un pateu (inca mai continua disputa daca era de mazare sau de avocado), s-a luat o capreasca, normala, cu rosii de plastic, o friptura de porc ce face de rusine porcul, adica ceafa dar uscata iasca, niste cartofi destul de dubiosi, fierti clar in avans si trasi in ceva ulei, paste cu patru branze, in regula dar nu mare branza.

Slide50

Tot camera la hotel m-a uns pe suflet, am incercat sa prind rasaritul, l-am prins eu dar poze din parti ca era un pom fix in dreptul soarelui.

Slide51

Dar pentru dragul de uid am pozat luna care, da draga uid, nu stiu daca ai vazut Snatch, dar sa stii ca era pe cer si luna, odata cu soarele, s-a pupat cu numele hotelului, dragul de Selena.

Slide52

A, inca o chestie misto, in hotel erau acuarele tematice pe pereti chiar super frumusele.

Slide53

In drum spre casa am facut un mic ocol sa vedem doua capete luminate, capul Kaliakra si capul Shabla.

Cum gogu va da informatii despre denumiri in diverse limbi, vietuitoare, masuratori, legende, eu o sa pun cateva poze. Ce ma mira e ca nu sunt parapeti de siguranta, inaltimea stancilor e ametitoare si, daca fecioarele alea s-au sinucis ca sa scape de turci, apai va garantez ca nu e greu sa scapi de viata sarind de acolo.

Slide54

Slide55

Slide56

Slide57

Slide58

Cateva considerente personale, nelegate de istorie si sit in sine:

– apa este superba, mi-a amintit de laguna albastra din Malta unde se duc toti sa se benocleze la culoarea de peruzea dintr-un golf micut cat palmea; aici apa e asa de jur imprejurul stancilor peste tot, superba;

– bate un vant de te ajuta daca nu ai atentia la purtator sa vezi cum s-au simtit fecioarele alea, cred ca nici nu e greu sa o pui de o sinucidere acolo;

– vantul nu e lasat degeaba, e o padure usiasa de eoliene.

Situl mi s-a parut bine intretinut, fireste ca fiind extra-sezon nu erau tarabe si turisi gramada, noi, o masina de bulgaria si una de Tulcea.

Capul Shabla l-am vazut numai din masina, erau multe casute, rulote si zone in paragina, multa rugina si senzatie de pustiu, nu stiu vara cum o fi dar parea o zona doar a fantomelor. Cu far.

Slide59

Ei, acum revelatia. Daca tot am balarit, ni se facu foame in drum spre casa si ne-am dus in Mangalia sa cautam cate ceva. Cu inspiratie un domn a intrebat o vanzatoare de subereci (poate cei mai naspa mancati vreodata de mine, cu o manjeala de carne si vegeta in interior) si am nimerit la un local numit Marinas.

Slide60

Este pe langa piata mare, strada nu stiu cum se cheama dar gasiti pe gogu Bistro Marinas sau, mai simplu, intrebati orice chioscar sau tarabagiu, este cunoscut.

Localul are parter si etaj, amenajat rustic destul de departe de kitsch, era aproape full (semn bun, ca nu intrasem cu mari sperante), meniul este divers, cu specialitati dar si cu produse locale, se fumeaza peste tot (eeeeee), pe etaj chelnerita si picolita si-au facut datoria cum trebuie, nici stat in coaste, nici lasat pe masa mormane de vesela.

Chelnerita, garda veche, nu nota, aducea fix ce trebuie, stia sa recomande si exact ce e pe meniu, cate grame au preparatele, ce e congelat si ce proaspat, ce mai, de ar fi toti la fel.

Sigur, este o locanta care nu tine seama de sezon turistic, pot sa spun ca e „de cartier” dar in nici un caz in sens peiorativ. Au o oenoteca impresionanta, gramaje ale sticlelor diverse, mai rar sa nu trebuiasca sa iei o sticla intreaga de 75ml, au vinul casei si, in afara de nelipsitii creveti si somoni care par sa tinda a deveni un obicei prin carciumi, pescareli de sezon plus ceva specialitati ale bucatarului mai spre international asa.

Din start va spun ca totul a fost bun si ca toaleta era, in sfarsit, dupa budele bulgare la care ajungeai si dupa miros, curata si cocheta.

Sa vedem ce s-a mancat.

Salata de icre de crap (exceptionala).

Slide61

Ciorba de fasole cu afumatura (salata de ceapa la recomandarea chelneritei), exact cum trebuie facuta.

Slide62

Ciorba de peste, din nou, nu genul de Delta ci cu multe legume, verdeata si bucati mari de carne de crap. Si nu, chelnerita nu a uitat de vasele pentru oase, ca e destul de neplacut sa pui oscioare pe unde apuci.

Slide63

Ciorba a fost a mea si m-am ingrozit cand am vazut cata blidul mi-a adus, dar a fost asa de buna ca am reusit sa o termin aproape pe toata.

In sfarsit carne de berbecut bine facuta, gustoasa si frageda, micii mi s-au parut banali (stiti ca trebuie sa gust tot si daca nu e voie, da?) dar altii au zis ca au fost excelenti. Mujdei „oltenesc” cum imi place mie, mustar, ardei, pita prajita la icre, adica tot ce trebuie, unde trebuie.

Slide64

De prin mare de pe la noi am ales chefal, doamna chelnerita mi-a spus ca sunt mici in sezonul asta, preturile fiind la suta de grame, asta a avut cam 200. De grame, nu de preturi. L-am luat prajit si a fost la fix.

Slide65

Au, in afara de vinuri (fireste, beri, sucuri, fresh-uri, blabla) si o selectie bunicica de tuici, palinci, horinci si alti inci care, culmea, bune.

Nota am uitat cat a sarit de milionul vechi dar nu a fost scump, raport pret calitate chiar indreptatit. Nu imi place sa dau note carciumilor, pentru ca nu poti compara o locanta populista cu stiu eu ce restaurant de nu stiu cate stele cu chefi scrobiti, dar pot spune ca daca mai prind ocazia ma mai duc acolo, asta sigur. Ca si in cazul soselelor si autostrazii (partea ei buna) pot spune si despre carciuma asta neaosa: uite bai ca se poate.

Am intrat in cateva magazine la bulgari sa luam ceva specialitati, ulei (da mah, aveam comanda) si fulgi de ardei iute ca nu gasesc sa dau cu parul de care vreau si am mai agatat cate ceva. Cea mai simpatica treaba mi s-a parut traducerea in limba romana a acestei conserve pentru pisici luata pentru cei patru muschetari de la Eforie.

Slide66

Sunny Cat = Sãni Ket :D:D:D:D:D:D
Ba sã ni noi pe voi :)))))))))))

Mitzu ce sa zica si el, Sãni Miau.

Slide67

Cateva prostioare cumparate (am mai luat si iaurt) de prin Penny (nu vreau sa ma gandesc cum Sãni Ketu’ meu se traduce si asta), nefiind in zona magazinele tipic de bisnita dinspre giurgiu, preturile sunt in linii mari cam ca la noi.

Tutunul si benzina is chiar o idee mai scumpe. Produsele crud – uscate sunt bune, cascavalul maturat si iaurtul asisderea, liutenita, pateu, de curiozitate, in general corecte, ce am gasit interesant si nu am mai vazut in alta parte, fasole despielitata. Adica decojita, scrie pe ea si ca fierbe repede, desi eu cred ca beneficiul e altul, dar va comunic dupa ce o voi folosi.

Slide68

Drumul inapoi a fost la fel de lejer, exceptand vantul turbat care facea masinuta sa mearga de parca era in stare de ebrietate, taxa de autostrada, desi la TV, ca de obicei au mancat Turkish Delight, nu s-a scumpit asa ca a fost o pseudoexcursie draguta, cu toate ca in extrasezon ce e vara plin ochi si zumzaie poate fi nitel deprimant iarna.

rororo

Reclame

2 gânduri despre &8222;Un coltisor din Bulgaria (si nu numai)&8221;

  1. Pingback: Vorbeste foamea « Aphextwinz's Blog
  2. Pingback: Peste, mamaliga prapadeste | Aphextwinz's Blog

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s