Anotimpuri

Desi am avut o disputa legata de Vali Sterian, mie tot imi plac versurile lui, bine, hai, sa zicem versurile cantate de el, cred ca asa e mai corect, ca unele sunt preluate, unele traduse. Azi dimineata cand am reusit sa ma trezesc aveam in minte mai repetititiv ca in bancul cu Bula asta:

A venit iarna-ntr-o zi – Era de asteptat –
N-ai vrut s-o primesti in casa, ea tot a intrat.
A venit iarna subit intr-o dupa-amiaza,
Aveai gandul ratacit, mintea nu prea treaza.

Anotimpuri tot mai reci vin peste tine, Anotimpuri care-asteapta s-auzi si de bine.
A venit iarna din nou pentru-a cata oara?
Ca o alba amintire pentru primavara.

A venit iarna discret, ca din intamplare,
A venit iarna sublim ca o taina mare.

Anotimpuri tot mai reci vin peste tine, Anotimpuri care-asteapta s-auzi si de bine.

A venit iarna si esti tot nedumirit:
Sa te bucuri sau s-astepti pana la sfarsit…
A venit iarna si-ntreaba nevinovata:
„Nu stii unde sant zapezile de altadata?”

Anotimpuri tot mai reci vin peste tine,
Anotimpuri care-asteapta s-auzi si de bïne.

Versuri de la: http://www.versuri.ro/

Stiu ca unii nu agreeaza folk, imi pare rau, asta e chiar misto si se potriveste la ziua de azi. Unde mai pui ca e genul de piesa care face un chef de ducaaaaa. Duca-se. Si nu are „bridge” 🙂

rororo (atata ma mananca sa va scriu de cazul rororo, dar ma abtin, cica e mai ca lumea sa scriu cu veselie si sa imi tin rororelile in dinti)