Aventurile unui sclav in Roma antica

A Funny Thing Happened on the Way to the Forum este titlul, mai exact.

https://i1.wp.com/ia.media-imdb.com/images/M/MV5BMTExOTM2ODE3ODFeQTJeQWpwZ15BbWU3MDE2ODA1MjE@._V1._SY317_CR4,0,214,317_.jpg

Cred ca nu am mai ras de ani buni la un film ca la asta, e din 1966m apare si Buster Keaton batran, e demential filmul. Nu e mult de povestit, e o comedie absolut spumoasa, umor neasteptat, efectiv alea 99 de minute cat tine filmul, am hlizit continuu cu lacrimi, are de toate, e o comedie perfecta, daca nu aveti vreun chef sa plangeti, adica sa va uitati la comedii romantice, asta e un film ideal.

Parerea mea.

rororo

Mare branza

Cum nu se poate dormi, ma dadeam pe poze, organizam, faceam, chestii de Monk. Si mi-am dat seama ca am oarece colectie de poze cu branzeturi diverse. Si idaca sunt, chiar daca le-am mai pus pe undeva, de ce sa nu colectionez la un loc, se stie ca oamenii cu caracter obsesiv tin musai la colectii.

Asadar in ordine dezordonata, prima poza e de la pastele de anul asta in care nu ne-am delectat nici cu oua, nici cu cozonaci ci cu o branza Puglieza luata de naiba mai stie unde.

https://aphextwinz.files.wordpress.com/2012/04/slide165.jpg?w=655&h=491

In Amster, cascavalul la putere.

Slide2
Slide1

Bologna, nici o vitrina fara branza

Slide3
Slide4

Grecia? Pai se poate fara feta si saganaki?

Slide6
Slide5

D’apai ce credeti, ca ii Clujul mai prejos?

Slide7

No ca si la Brasov se face, se pare ca acolo mai rari sibienii.

Slide8

Slide9

Slide10

Mai des gasesti olandezi la Brasov.

Slide11

Tulcea? De la ei, din sud, buna.

Slide12

La Praga trebuia sa mergi la sursa … dupa branza, pentru binele iedului sper ca a nimerit capra, ca erau mai multi tapi.

Slide13

Si la capitala sta bine piata, preturile nu prea stau bine, ca pozele sunt de anii trecuti.

Slide14

Slide15

Slide16

Poza asta sigur am mai pus-o, pentru Loki, cu Pecorino in diverse stadii de maturare, la Florenta.

Slide17

Iar in macaronaria, nu ratez nici o ocazie.

Slide19

Slide18

Eu poze precis mai am, dar mi-e ca v-ati terminat deja tigarile, asa ca …

Slide20

rororo

ps: sigur toate pozele au mai fost, daca v-au obosit, skip it (ma rasfat) si inadins am scris asta la final, o sa urmeze sigur un episod cu carnati, numai asa, de aia 😀

The First $20 Million Is Always the Hardest

Filmul chiar merita vazut.

https://i2.wp.com/ia.media-imdb.com/images/M/MV5BMTczMjg4MTAxNl5BMl5BanBnXkFtZTYwMjM0OTc5._V1._SY317_.jpg

Primele douazeci de milioane, ehe, ce viata.

Mii se pare ca e inspirat pe un caz real, cu compul de 99 de dolari, dar de ce am scris, ca nu merita ratat, e o fraza care m-a trezit din atipeala si paza la hidrocefala, anume, fiind vorba de un geek (mie imi place sa le spun ghici specimenelor care ma depasesc) s-a scos urmatoarea chestie haioasa:

– e bun tipul?
– da, gandeste in sistem binar si face pipi in C++

Nu stiu altii cum sunt, dar eu am ras cu lacrimi. Tipul care e personajul rau in film e Eliot De Mauro din „Just Shoot Me”.

rororo

Bursucul zilei

Ma trezii si cum picoteam asa imi venira in minte doua chestii, absolut separate si chiar total absurde. Anume, niste versuri care incep cu „un bursuc cu ochi caprui, ce nu sunt ai nimanui” si, pentru cunoscatori, din nou, melodia veche a celor de la Iris, aia cu „valul ce se sparge de mal”.

Ma apucai de bursuc, ce era sa fac.

Slide1

Punctual, incerc sa pun ideile cat mai vag cap la cap.

Aia cu valul, a trupei Iris a fost interzisa de cenzura (de aia am scris ca pentru cunoscatori) pentru ca era prin anii 80 cand cel putin un amic a trecut ilegal granita si astia cantau cu „cine te cheama si cine revine, cine te-ndeamna, cu bratele pline”. Normal ca i-au interzis, e, unde sunt vremurile de alta data cand te fugarea secu prin sala de concert …

Dupa care, in motaielile mele, ca somn canci, deja misca bine cartierul, mi-am amintit de barca mea. Da, am o barca albastra. Pe unde mai e, cucurigu gagu stie si nici nu prea avui parte de ea.

Cred ca e prin Italia, ori ea, ori vaslele macar, ca nu le luai in aeroplan. Na ca o pozai, acum jde ani, iaca barca mea nerecuperata.

Slide3

Ei, dupa ce imi traznise melodia mi-am amintit de barca si asa a venit bursucul la desen. Ca barca o luai io, dar cam mica pentru posteriorul meu, abia incapui, da-i cu fundul de mal. Dupa ce i-am prins spilul, iarasi nu am avut mare parte, ca mi-a rechizitionat-o varul meu, Bulã, ca am si uitat sa il sun de sfant, ca e si el sfantul Adrian, hali-mi-ar barca.

Si mi-am amintit cum ne chinuiam noi sa ne tinem pe ata marii (Mediterane, da? ca aia neagra pica greu la pipote fine) cu cracii si mainile pe dinafara, nici macar nu mai stiu daca nu cumva vaslele sunt suport de caluti de mare sau domiciliaza pe undeva prin vreo debara.

Si in alta dezordine de idei, m-a mancat sa ma machez si nu mai gasesc dermatograful cu care desenam bursucii, asa ca bursucul zilei, in rasarit de soare, ce nu are de mancare, dar are ochii caprui ce nu sunt ai nimanui, e desenat cu un amarat de 0.5. Dar m-am straduit, recunosc sportiv.

Slide2

Nu prea mi-a iesit ca era cam bezna la ora la care a apucat-o pe asta pipi-caca si pe mozza picatul de pe craca, dar facem si noi ce putem. E vesel si pe val, asta conteaza.

rororo