Sau, cum zice profa mea de portugheza, de stat pe bundinha, io recunosc, nu am ajuns la lucruri atat de fine si am intrebat.
Am niste minute, ma uit in aparat si va arat poze, cui nu ii place sa fie sanatos, ca e exact cum vorbeam cu Elena, iti mai ajunge si cutitul la os, cum io ma tai numai cu lama de ras, ca imi e frica de cutit, o sa scriu despre comfort food.
Prima oara, au fost pufuletiiiiiii. Combinati cu un sandwich si muraciuni. Da, m-am simtit confortabil.
A urmat gratarul sub batatorul de covoare. Eu nu bat covoare, ca le doare, dar am batut apropos vecinului: bah, imi intra tot fumul in casa, da si tu un mic, o fleica ceva, ca te iert, nu pun drogata pe tine. Raspuns corect: da un pahar bun de vin de tara nu vrei? Ce era sa fac, era si bun, ma-sa pe gheata.
Inca mai miroase a gratar de final de saptamana, confortabil, e drept.
Primii cadoaie, cu cantec. Adica io stateam dupa veterinari si un prieten a trambalat o gramada de chestii pentru mine, neasteptat, pana in fata usii, ca stia ca nu pot cara. Ia uite bai, mai sunt si oameni pe lume, rari, dar sunt. Rezultat corect? Drogata a luat in stapanire noua cuvertura care nici macar nu e bej. Sper sa fie buni si detergentii primiti sa o scoata la lumina.
Da, stiu ca nu arata prea bine gagica, nu depinde de mine. Inca, pana imi iau bata de „beizbol” cand ma enervez si ii aranjez io pe toti rupinpulistii.
Trecem acum la potol, primii ce imi place mie mult rau, ton de la Consorcio. Nu stiu tizo cat nu iti place tie salata aia, bai, dar cu ton, e arma mortala, confortabil potol.
Preferata si de mine si de potaie.
Promit ca, daca norocul va face sa fie bine sau rau, ca tot noroc e, nu o sa mai aduc vorba despre galiganca, dar momentan am un pitic. Cat despre comfort food, mistocareala nu e neaparat la adresa blogoenglosferei romanesti, ca si chinezoaicele alea maritate cu americani de care e plin netul, tot expresii din astea de parvenite folosesc.
Iertati nearanjamentul.
Si, de final, promovez cu adevarat haleul de stat pe poponet pana se indura cineva sa dezpotmoleasca niste amarate de analize. Acesta este:
In ordinea intrarii pe teren: un bourbon de care nu am mai baut niciodata, absolut bestial, nu va inghesuiti, nu spargeti geamurile, am doar cinci sticle. O bricheta kitsch la care tin ca la ochii din cap, pe care am readus-o in stare de functionare, e de la prietenul meu, Jaga, stiu ca nu ma citeste, asa ca pot scrie sa ma pupe in comfort.
Un LM lung si un sfert de bere fasaita. Viata e frumoasa cu atatia prieteni pe masa. Ma mir ca uischeanul a ajuns integru atata drum. Mai am si niste sorturi meseriase de bucatarie, pozam alta data, intai sa iau farasul si matura sa adun drogata.
Va rororo pe toti prietenii si idem si celorlalti carcotasi. Avui chef de scris, ce sa fac.