Ce bine imi pare ca ai luat teapa

Nu stiu cum reusesc sa pun toate „divaisurile” la mama naibii. Cert e ca aud reclame. Nu am un raspuns clar, voua chiar va plac, cititi etichetele, credeti ca ce se da pe sticla e pe bune?

Neimportant, iau ce imi pica in urechi, scurt asa: daca dai cu bepantene ii respira fundul bebeului, noroc cu nu stiu ce, a new clinical doar de la evon, numai cu x lei poti avea nu stiu ce moca, doar citroen costa numai 10.000 de euro (probavil ca asta inseamna ca e gratis), te doare burta, baga pilule pana nu mai poti, spune nu rahatului (sau da, depinde). crei perle, ia de la tzoapa aia care vorbeste de zici ca a terminat cu greu trei clase, vrei condimente „cozmin”, ai incredere, vrei sa bei porcarii, esti fericit, speram si incepem sa schimbam, melcul isi lasa flescaiala, da, e cool, daca nu, dati pe alt post (cine imi gaseste telecomanda e tare) si o sa vedeti ca melcul pus in creme e cool.

Am uitat (tot nu gasesc telecomanda), la Real am reducere intre si intre intre orele so orele imi ramburseaza nu stiu ce.

Garnier imi face fata ca fundul de bebelus.

Dr Oetker iti spune cum sa iti iubesti copilul, daca nu stiati.

Bio Romania, sa traim bio in sexul in care costa mililitrul de miere cat gramul de aur.

Daca sunati la o tanti amabila nu veti mai avea datorii. Fratii Grimm erau mici copii fata de reclame.

De reclamele la detergenti nu comentez, sunt cele mai cretine, paduden (io scriu in timp ce sunt la tv).

Daca vrei sa te dai jmeker. iti iei un nu stiu ce telefon si iti uimesti colegii dupa care pui in ochii nevestei picaturi, ca sa nu vada chestii, cred.

Mai e una tare in afara de mirabela (da, tot nu gasesc telecomanda), daca iei nu stiu ce adibasi (nu am scris gresit), poti fi obeza fara sa te doara gleznele. Dar numai in limita stocului.

Colgate si Romstal iti pot da cadou un Smart. Cat de prost sa fii? Smart.

Trecem peste aroma de portocale, saracul copil (un dulce de altfel) se imbolnaveste langa vaca si alte animale, langa ceilalti copii nu.

Fara legatura cu reclamele, se vinde si Oltchim. Ce sa zic, condoleante angajatilor.

Am si o poza pentru cineva.

Hai doua, ca tot nu fac 2.9 milioane euro ca Oltchim.

Despre alimentatie sanatoasa

Afara ploua ud, asa ca activitatea a inceput cu scotoceala in blogosfera in care citesc mai multe tampenii decat a scris Freud. Dar sa incep cu frumosul, Costachel e divina.

Incerc sa o iau punctual, din nou, pentru dislexicii care dau sfaturi.

– daca ai anumite afectiuni, raw vegan e crima;
– nu sunt doi oameni la fel, nu se aplica aceleasi diete tuturor, consultati un medic (de preferat psihiatru, inainte sa scrieti pe net ce unii ar putea crede);
– oamenii, cat timp mai au canini si nu devin un apendice sunt omnivori;
– de ce va condamnati copiii inainte sa poata alege? ei cu ce au gresit?

Vazand articolul pus de Costachel mi-am adus aminte de soarecele meu vasile, de gaina Sofia, ma rog, eu am tot pripasit vietuitoare. Diferenta intre ouale „de taran” din piata si cele ale gainii mele sunt uriase, eu am hranit-o numai cu porumb de pe camp, din ala nedulce, nemodificat, ce am luat din piata, e vax albina crema puca.

Soarecele a trait pana a orbit si am ajuns sa il hranesc in bot (da, sunt defecta), mult si bine si a murit de batranete, dar perfect sanatos, stop cardio respirator, ca la matusa de 104 ani.

Experienta nasoala cu alimentele recomandate de altii a afectat primul meu caine. I-am dat numai din alea de la MasterFood si a murit de cancer. Inclin sa cred ce scrie Costachel in articol, desi, cum ii ziceam si dumnealui, de la Freud incoace nu mai cred toti nebunii.

Iar sectantii cu raw vegan sa nu uite ca mai exista si colite, ba mai rau, chiar enterocolite, recomandati dieta unuia si pregatiti banii de coliva. Nu mai scrieti bai toate tampeniile pe net cand sunt fraieri care cred.

Plus ca cele mai supraponderale persoane pe care le stiu se lauda ca nu mananca mai nimic plus raw vegan, moda, moda, dar mancatul pe ascuns si manechinele care vomita si dupa un M&M il scrie cineva pe net? Nu? Bine. Atata am avut de soparlit si, cum afara e urat, eu si javra suntem plouate, am un mic desen pentru cofi, ca s-a speriat un pisu ud si mi-a venit sa il fac pe o coperta de caiet.

O zi minunata si paste fericit cu miel raw vegan. rororo

Man on the moon

Mai stiti filmul Man on the moon?
Da, cel in care face Jim Carrey un rol de compozitie exceptional, incercand sa il joace pe Andy Kaufman. L-am revazut (filmul, nu pe Kaufman).

Si am revazut si ce mi-a ramas in memorie la un actor de exceptie, cui nu ii place sa se uite la ebola sau ce kil mai e pe la TV. Nu comentez filmul ci doua chestii care mi-au ramas in minte. Prima e cea in care personajul isi da seama ca e tras in piept cand i se promite ca va fi vindecat de cancer. E cred unicul actor pe care l-am vazut sa rada cu jumatate de fata si cu jumatate sa planga.

Si a doua chestie interesanta la film, nu ca ar fi unicul, e ca se termina in coada de peste. Adica pana si azi ma gandesc asa, vag, ca poate Andy Kaufman mai e printre noi. Orice e posibil.

Nu pot ilustra mai bine decat cu Ugly Kid Joe cele de mai sus, Cats in the Cradle.

Nu e asta clipul pe care il cautam, dar altul nu gasesc si sunet canci.

Si daca tot vorbeam de ei, de ce nu, I hate everithing about you 🙂

Nu am ceva cu cineva, asa se numeste piesa, e misto.

rororo