Despre presa si muzichie

Da, post neculinar.

Am primit un link, mai sa ma tavalesc pe jos de ras, noroc ca ma pot abtine. Legat de extremisti, iaca link, nu stiu cine a scris despre miscarea extremista din romania, dar e un bou.

In primul rand ca Liviu a fost si este un pionier al unui tip de muzica. Da, MUZICA. In al doilea rand ca textele la care face referinta un ziarist plictisit (gen Vergeltungswaffen) au cu totul alta idee decat banuieste ala in analiza lui literara.

In al treilea rand, daca as face eu muzica (nu, nu fac) as face un soi de discriminare contra ziaristilor. Adica i-as baga in groapa cu var nestins pe toti (mai putin pe riverica). Numai tampenii scriu din putza gandirii.

Sincer, nu m-am enervat, am ras cu lacrimi la explicatiile alea puerile ale lui neica nimeni care interpreteaza aiuristic versuri si compozitie, pana mea, poate nu stie cum s-a nascut „belicosul” Pobeda.

Un copy/past, de ce se iau ziaristii vietii, penibili de altfel:

„Prin formule muzicale eclectice imprumutate de la formatii ca Landser, interzisa in Germania, grupuri ca Noua Dreapta isi exprima nu numai ostilitatea fata de sistemul parlamentar, statul de drept si democratie („Politica-i un circ dezgustator/ Partidele se bat pentru ciolan/ Rechinii isi dau mana pe coridor/ Si fac aliante sa mai fure patru ani”), ci militeaza si impotriva integrarii europene, sugerand, in traditia pesimismului istoric al legionarilor…”

Hai mah, ma lasi. Nu pun poze ca nu am chef, tocmai luai legatura cu restul europei care e praf si pulbere si nu mai dezvolt mizerii, e bine ca putem tine fruntea sus, putini oameni cati mai suntem.

Ba, caut pe net o poza sa pun ca am o idee.

Auzi, nazi, tampiti mai sunt ziaristii (except river) rororo.

Ce se mananca azi si cele mai idioate reclame

Azi mi s-a facut foame. Mama nene. Si am amestecat ciorba cu tocana. Si am bagat si ardei iute, sa imi bat joc de doftori, sa vedem daca mor asa ieftin, ca mie imi pare ca ma simt bine si ei ma sperie aiurea.

Reiterez si ceva legat de reclame?

Cele mai de porc pe care le-am auzit, o sa ma obsedeze si unele le reiau, dar nu se mai potolesc, ar trebui un miting.

– paradontax, scuipacii cu sange;

– oreo, copila care linge biscuitele cred ca e in top pe site-urile porno de abuzanti;

– rahatul cainelui care e o dovada solida ca e buna mancarea (bleac);

– toate alea la ciuperci de la picior, sunt absolut scarboase, ma ia mancarimea numai cand le aud;

– aia cu cu paduchii sufocati bate filmul, credeam ca civilizatia duce la despaduchere, se pare ca nu;

– aia cu copila cu paduchii;

– alea consecutive la diaree si constipatie, mama ma-sii (bogdano, am scris ma-sii) hotarati odata, alba sau neagra.

Ma mananca numai cand scriu astea, asa ca, io mancai inainte sa le bag pe teava, deci pofta buna.

Ma iertati daca sunteti hipersensibili, dar zilnic, ciuperci, diaree, paduchi, mai lipseste raie si ciuma si suntem iarasi poporul de alta data.

rororo

Bursucul zilei

Trecem de la „stiti cine sunt eu” la un bursuc. Da, post neculinar, cu haleala mai rar, costa si dauneaza.

Explicatia caracteristicilor bursucului de azi. In primul rand mi-a placut mult poezia lui Liviu Hoisan numita „Invidie”.

E un poet aproape la fel de bun ca mine (glumesc mah, e mai bun … putin).

Explicatii punctuale:

– tine un ceaun (cine stie cunoaste) la fund, ca acolo il doare de barfaci, pe bursuc zic;
– saluta o musca in loc sa salute un B52;

– face un salut specific, usor unduit, ca sa nu fie interpretat ca ilegal;
– si roaga pe cei care se baga in seama aiurea sa il pupe in poponetz.

Da zuzule, eu sunt mai bataioasa ca tine 🙂

Ia sa vedem replica la poezia suparata a lui Liviu (numai prostii imi vin in minte, o sa ma straduiesc sa fie citibila si de minori).

Bursu Bursucila,
Trage fara mila,
Are caine negru,
Il tine integru.

Dac’ar fi pe lume
O mare cu spume,
Ar face ca rosii
„Individiosii”.

De nu aveti treaba
Viata nu-i o graba,
Incercati mai frate,
O activitate.

Caci de plictiseala,
O dati in haleala
Si pe urma dati
In nevinovati.

Amin.

rororo