De ce ne ataca javrele

Da mai, asa imi alint io animalele, javra, gloaba, dobitoc. Dupa cum bine stiti, iubesc animalele. Nu pe cele incontrolabile, asa ca o sa va spun o poveste scurta. Ma duc sa imi iau salam. Un grup de caini binecunoscut, intretinut de o doamna, ataca o bicla, respectiv pe biciclist. Dupa care ma ia pe mine de mana sefa haitei (nu mi-au iesit matele si am calmat potaia).

Bine, mie nu imi e frica, dar abia acum ajung la partea interesanta. Intru in magazin sa iau conie, pardon, salam, vine o tipa tinerica si frumusica, cica dom’le (la propetar), dumneavoastra aveti cainii aia? El cica nu, mama, nu ma bag.

Zice cainii sunt langa masina mea si imi e frica sa ma urc, sa trec de ei. Eu, fire amabila, ma ofer sa dau o mana de ajutor. De ce credeti ca erau cainii lipiti de masina fetei? Pentru ca in parcarea (da, din aia platita), cineva le aruncase oase. Ei, satuli, nu le mancau, dar le pazeau. Cu mult aplomb, ca sa zic asa ca m-a luat potaia si de picior (nu ma plang, eu mi-am oferit curajosul ajutor si i-am imprastiat si am luat si oasele de acolo).

Tanara domnita mi-a multumit, dar revin la ce zicea zuza mea draga. Bai nene, in regula, ii iubesc, imi plac, ii hranesc si ii salvez, dar la mine acasa, in perimetru, pe barba mea, ce vina avea fata aia ca cineva da cu oase fix in parcarea ei platita? Mai avea si bagaj saracuta.

Nu e o pledoarie contra salvarii animalelor ci doar reamintesc ce a zis zazuza: vrei animal, copil, drogat, amant, cal, camila? Ia-le nene acasa, nu le lasa in strada sa deranjeze lumea. Vrei legi? Aici ciuciu, ca orice ai vota tot cu ciuciu te alegi.

In speranta ca mesajul nu e prost inteles (sunt mai vanata dupa crizele Casandrei decat dupa muscaturile alea), va rog din nou, nu mai hraniti animalele, macar nu pe unde mai trec si oameni si copii, ca alea isi apara haleala, nu au nici o vina ca se comporta asa.

Si mai e un aspect negativ, ca io o las pe asta in perimetru, dar tot a potaie arata si imi e ca dupa atata chin, vreun suparat pe haitele alea (da mah, imi e mila de ei, dar imi e mila si de cei care au frica), sa nu dea cu otrava. Ca fac pe urma eu crima.

Oricine poate avea nitica logica elementara nu ar mai hrani haitele si nu ar mai arunca pe geam mancare. Nu face nimanui nici un bine.

Pun si o poza veche, cea mai draga poza a mea cu jivina asta care mi-a mancat sufletul.

Va rog si eu, aveti minte cand e vorba de oameni si animale si mai ales respect de cei din jur. Nu va multumesc, ca m-au muscat :)))

(faceam acum bilantul, ca eu nu agresez decat in conditii extreme animalele si am trei la activ, desi m-au troznit doi lei – nu bani, feline – nu stiu cati cai si am fost muscata de caini la greu, nu mai pun atacuri pisicesti, deci am asa: pumn in cap calului Rock care mi-a facut mana cat un butuc, pisica aruncata in baie ca o atacase pe o pustoaica, Gipanul batut ca musca unu’ pe zi care venea „mvaaai dalmatianuuuu” si cam atat)

A, da. Daca sunteti interesati sa inetractionati cu animalele, inainte de a pune mana pe oricare, de la pescarus la broasca, nu uitati sa intrebati stapanul daca se poate. Ca mi-a mai hapait mana odata si un Rott ca am uitat acest aspect.

Am scris mult? Pai normal, sa imi misc falangele afectate de potaia aia, sa o sparg in bot. Numai ca, repet, aia nu are nici o vina ca e hranita pe strada, cum nu au nici mustele ca se pun pe carne si oasele ramase in urma lor. Tot noi suntem de vina.

rororo

3 gânduri despre &8222;De ce ne ataca javrele&8221;

  1. Pot sa ma comentez? Pot. Ca a fost haios, ma smulge potaia (legata), pe strada o pustoaica dulce foc si mica de tot. Potaia in control, topaia sa se joace cu aia mica (imi era sa nu o tranteasca de asfalt, ca de muscat nu musca decat din greseala, adica loveste cu dintii, ca e proasta).

    La care bitoanga mica si blonda sare direct in gura casandrei, cica stai linistita, nu imi e frica de ei, ii iubesc.

    M-a topit. Tot nu am lasat cainele liber, ca trec pustii cu masini, motoare, ATV-uri, cu viteza, sa stie o treaba, dar am dat-o la lesa cu aia mica de i-a scos pustoaica limba de un cot.

    Faza tare la plecare cu bunicii: cica sa mai vii pe la noi (ea era in vizita in bloc). Am ras si eu si bunicii de ne-am spart, zic mai vin, ce sa fac.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s