Saramura de crap

O sa ziceti, no way, shit, crap, mare reteta. Ei bine, a mea e nemaivazuta.

Se iau 322 grame de crap. Da, da, nu glumesc, fix 322. Nu se spala, nu se curata, nu se nimica, fiindca se ia de-a gata de la Carlos. Braseria Carlos.

Se aleg, culeg, taie si ciopartesc, urmatoarele: rosii, ardei, ceapa, ardei iute.

Mi-a placut sexyunea la rosia asta manata.

Respectivele se pun pe gratar, se toaca separat usturoi. Se pune la fiert apa cu otet, boabe de piper si foi de dafin. Se culege patrunjel din gradina care acum e pe post de decor, ca am luat de la Carlos gata spalat si curatat.

Se consulta astrele, se zice un Doamne ajuta. Se maruntesc, paseaza, rad, toaca legumele, se pune pe ramasitele de la gratar apa, sa ia arsura, se amesteca la zeama cu otet. Se face marea comuniune crap – natura.

Eu sarat, otet, ardei iute, nu am voie. Dar parca poti rezista?

O sa spuneti: bai, nu asa se face, o sa raspund, ei si ce? Cui nu ii place, nu mananca. Fleosc acum, am mancat saramura numai cu peste pe plita, ceapa si otet, asa ca am si eu licenta poetica la saramura mea.

Gata, azi pauza de la gatit, ca mai e o portie d’aia, una d’ailalta. Rororo e bine, ii prieste sa alterneze medicamente homeopate cu fenobarbital, asa ca, exceptand amanunte nedemne de tari necivilizate, totul decurge conform unui plan inexistent. Ba, ca am mintit, azi facem dulecata de mure din alea culese de pe calea ferata.

rororo

Mic dejun cu Bursucila si Cassa Linda

Inspirata de micul dejun al campionilor cu un ou, o coaja de cascaval si jumatate de rosie, am compus bursucul zilei in halul urmator:

Cum stateam la malul marii fumand o tigara pentru reglarea temperaturii si band o bere asisderea (sa nu va roada pizma, sunt in tranzitie, beau bere ieftina), deci cca sa reiau, a marii unde se afla marea asta:

Mi-am adus aminte cu amuzament de nebuna casei care, sa va spun ce a facut ieri, dupa strigate de lupta si rororo de nu ma lasa sa imi mananc amaratul ala de ou.

S-a intalnit cu catelusa aproape oarba si fara dinti, Dona. Moment in care au rupt-o amandoua la fuga in directii opuse, adica mai clar, fiecare cu capul in alt zid.

In episodul urmator se uita la pisici cum se joaca, cei patru magnifici (nu ii am in poza), moment in care a fost atacata de felina mama. Ca urmare, un nou cap in zid.

Stapanii cateilor s-au intors la baza, asa ca nu o sa se mai sperie ca tuta de un caine mai imobil ca o jucarie de plus, insa cu pisicii a pus-o, aia mici sunt curiosi foc si vin sa o vada, or gandi: ce e aratarea aia mare? Dupa care urmeaza inevitabile capete in zid sau flori rupte, ca fug si pisicii ca apucatii direct in tufe, praf au facut tot.

Ca urmare a unei zile proaste, Casi e bosumflata, oua nu, ma ataca un caine inert, mai mult imaginar si o armata de pisici.
Bine ca nu a vazut coropisnita.

O sa urmeze si o reteta pe intelesul tuturor si, sper, ca sunt pe calea cea buna cu primele doua personaje, amu nu va asteptati la mari desene a la Michelangelo, da? Asa, mai pe intelesul tuturor.

rororo

Mic dejun pe intelesul tuturor

Am primit un comentariu la articolul cu carligul balaur, ca e greu de inteles ce scriu, am sa incerc sa fac aceast articolas (de curiozitate) in alt stil. Sigur, ca dupa aia revin la normal.

Sa vedem. M-am trezit. Imi era foame. In frigider era un ou, jumatate de rosie si cascaval. Am prajit oul, am ras cascaval peste el si am mancat cu rosie. Am pus si putina sare.

haha … hihi …. a fost yumy yumy, am papat cu pofta.

Cainele a poftit si el.

Dupa ce am terminat treburile cotidiene m-am pregatit sa ma duc la mare. wow. M-am pregatit cu grija, mi-am luat superbul costum de baie marca Speedo si m-am urcat in masina. Am bagat si cheile in contact ca sa pornesc.

Am ajuns la mare unde era marea.

In mare sunt valuri care se sparg de tarmul nisipos si care mai contine in compozitie si scoici si melci si resturi alimentare.

Mi-am facut si un autoportret cu valurile marii.

A fost foarte interesant cum valurile inspumate imi mangaiau gleznele fine sub privirile admirative ale celor care se plimbau cu ochii dupa genti. Din fericire eu imi incui geanta in masina. A fost o jumatate de zi constructiv educativa si un articol care ma face sa imi dau seama ca am depasit nivelul de compunere de clasa a doua, ca uite ce cuvinte complexe folosesc, daca mai bagam si un exhaustiv pe undeva o roroream de tot.