Despre … despre

Post total neculinar, rog scepticii si carcotasii sa se abtina a citi. Azi mi s-a intamplat o chestie unica, am crescut printre potai si javre, am dresat, am … am.

E prima oara cand mi se intampla (am citit si auzit, dar nu mi s-a intamplat la nici una din animalutele mele de suflet). Sa am o mare problema si idioata, javra, potaia tomberoneza, sa vina sa puna pe mine un picior (ca nu mai are piciorus) si sa se uite fix in ochii mei cand eram (ma iertati de romgleza, dar in romana suna ca naiba) down below. Mai precis genul ala: lasa ca trecem si peste asta. Nu credeam ca potaile pot fi mai sus ca oamenii, acum pot sa jur cu mana pe ce carte de joc vreti voi ca da, pot.

Si iaca pun si niste poze mai vechi, cine le stie, bine, cine nu, nu. Ca alea de la eveniment inca nu se pot pune, asteptam acordul.

Jivine li se zice, dar mai animale suntem noi. rororo si nu, nu am dat-o in extremisme, mi se trage de la eveniment, inca e doar o potaie, nu o umanizai, dar ar face fata multora.

7 gânduri despre &8222;Despre … despre&8221;

  1. zuzule, mi-o fo dor de tine, dar sa stii ca gipi al meu era mai dur, macho asa, deh. asta si azi dimineata mo trezit cu o gheara in spate, haidi bre, ca e de treaba, lasa prostiile.

    e, la mine e prima oara, o sa zica neamurili proaste ca trebuia sa ma dezvirginez pana la cei 29 de ani ai mei, dar daca nu a fost sa cunosc asa canide, na.

  2. Asa face si al meu…Iar daca ma vede ca plang( pentru ca mi se mai intampla si cate una de-asta) vine si imi linge lacrimile…

  3. noah eu nu am mai patit-o, era doar din auzite, acum pot sa spun ca asa este si din experienta, nu numai din carti. gipanu’ cand ma prindea plangand (acum multi ani, inainte sa moara el de cancer) imi intorcea coada si se cara in treaba lui. a fost un bun antrenor in clipe de restriste, gen: plangi? du-te-n coada mea si revino-ti.

  4. Vasile al meu ma trateaza cu forta. Prima oara cand s-a bagat in sufletul meu eram foarte obosita si aveam niste dureri foarte puternice de spate, iar el se tot chinuia sa se strecoare sub mine. Eu il dadeam la o parte, el dadea cu labuta, pana l-am lasat sa faca ce vrea. S-a cuibarit pe spatele meu, fix in locul ala dureros, si asa am dormit amandoi.
    De atunci ma tot trateaza, ba de dureri de burta sau de cap. Cel mai amuzat e la alea de cap, cand se aseaza cu fundul in capul meu si boticul pe frunte (si mai primesc cate-o pupatura-smirghel, cand mi-e lumea mai draga) 🙂

  5. Bai, ar trebui scrisa o carte despre asta. Eu am citit si nu credeam ca e real, am aflat acum ca e, na belea. (pies: o sa iau injuraturi, gen: mai bine cresti un copil. o sa dau indarat cu parul: de ce nu patru?)

    Oricum, potaia si-a dat cu varf si indesat inapoi ce a primit, un gest fix cand trebuie face cat o mie de „prieteni”.

    Hai sa bagam o citirica, pentru ca merita.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s