Mancare de conopida cu curcan

Nu tot curcanul bre, ce aveti, trecem de la coquelet la oase, ca cine poate …

Ingredientele sunt cat se poate de simple, supa din oase de piept de curcan (lasa o gramada de carne) sau alta supa sau apa daca tineti post, conopida, ceapa, usturoi, pasta de tomate.

Am calit in foarte putin ulei, desi nici supa nu e foarte grasa, intai ceapa si usturoiul cu sare, apoi am pus carnea din supa si fasii de chili (da, de la afaf 😀 ) si am calit totul la foc mic (ma rog, e gresit spus calit, mai mult inabusit ca lasa zeama carnea).

Am scos jumatate din compozitie, am asezat conopida si am pus restul de carne peste.

Ati vazut ca m-am specializat in mancaruri simple, asa ca pe deasupra am pus numai bulionul diluat cu supa de curcan si am dat la cuptor, deasupra a stat tava cu puiul, pe post de capac. Si asta e tot.

Cat de mult sos lasati, daca vreti sa puneti si faina sau rantas, cat sa fie de rumenit, ramane la latitudinea domniilor voastre.

Am mai facut si o salata partial bulgareasca, greceasca, ma rog, rosii, castraveti, ceapa, ardei, masline, telemea foarte sarata, ulei de masline si oregano din Kassandra.

Apropos de Casandra, are prieteni peste gard, logic, la cati umbla teleleu, dar unul este deosebit de frumos si prietenos, o corcitura de rottweiller foarte reusita.

Asea ca le-am dat si lor niste biscuitei pentru caini care arata a raturi de purcei (bio, parol, din Auchan).

rororo

De regim si de ne-regim, o reteta dintr-un pui

Grea e viata de cowboy, dai un pumn si primesti doi.

Stiti deja ca sunt extrem de pretentioasa cand e vorba de puiul din comertul socialist si de stat cu fata inumana, de sparcaitii aia albiciosi si fericiti. Acuma, daca e musai, dam si in aia, ce sa facem, daca nu, adunam niste ingrediente cat se poate de simple, un coquelet (deci nu poulet, coquelet, da?), morcov, ardei, bulion de tomate.

Dansul costa mult, are cam jumatate de kilogram de aratare si e foarte scump dar nu as putea sa va spun cat, pentru ca am uitat complet sa il achit.

Scump dar neparlit asa ca intai l-am grijit cum se cuvine. Aropos, ca sa nu va ardeti manutele sensibile, ii puteti introbaga o lingura in el si il suciti asa deasupra flacarii, gen:

Mi-am adus aminte ca am voie si mar asa ca am adaugat la baza vasului uns cu nitel ulei de masline bastonase de morcov, ardei si doua felii de mar. Am pus puiul peste si am acoperit cu bulion diluat cu apa. Am pus hartie de copt sa nu se arda apoi am infofolit aratarea.

Nu va imaginati ca va mirosi sublim, fara sare, fara nici un condiment, pentru ca va zic, esti praf, daca nu pui si afaf.

Era sa fac o dandana caci am uitat ca bulionul contine sare, zic mama, mananc pui, sos. Niet. E, acuma oricum as fi pus separat pentru ai mei asa ca pana la urma am facut un compromis: am scos pieptul de sub piele si mi l-am pasat mie si restul de pui l-am pus in sosul condimentat cu amestec pentru friptura de pui.

Am pus la cuptor in tava, adica vasul in tava, in loc de capac peste mancarea de conopida care va urma.

Deci eu am mancat asta:

Pentru ei am facut si piure (nu vreti reteta, nu?)

Si au mancat, asta:

Bine ca nu mi-au interzis si patrunjelul ca mancam asta:

Superbun puiul asta (chiar si pieptul ala simplu numai cu ulei de masline, patrunjel si zeama de lamaie), celalalt nu stiu cum e, ei cica mmmmmmm, zic doar asa, stiu eu, oricum, nu uitati, nici o masa fara afaf, e … alta mancare de peste. Astept spaga de la afaf (mult si bine).

rororo