Ciorba de salata (varianta oficiala)

Am cautat si am gasit, cum spuneam la reteta trecuta de ciorba de salata cu macris, aveam pusa pe culinar ciorba de salata exact cum o facea mama.

Asa ca o preiau de acolo ca pozele originale sunt pe un DVD.

Asta este reteta „traditionala” care se face la noi in famile, cu singura deosebire ca eu am folosit supa (aveam si pui si de vita) ca baza, in mod normal folosesc apa chioara. Vara supa asta o mancam rece de la frigi.

Sa purcedem.
Luam zarzavat de ciorba

Il tocanim (brunoise, da? si il calim nitzel).

La fel procedam si cu salata verde, pe care o asezam in tigaie si o perpelim si pe dansa nitzel.

Punem totul in oala cu apa/supa

Si lasam sa fiarba. Cand e aproape gata adaugam o mana – doua de orez.

Intre timp preparam omleta.
Am pus si niste marar dar nu e musai.

Inainte de a adauga omletele acrim cu zeama de lamaie.

Voi puteti sa ii puneti carnuri si smantana si ce se mai pune, asta e reteta casei, de vara.

===============

Reteta e pusa in 2006, erau mai multe poze care mai de care mai 😀 cred ca descoperisem aparatul foto in perioada aia. Oricum asta e varianta mamei, fara supa, fara marar.

hard roc aleluia

Ciorba de salata cu macris

Ciorba de salata am mai facut, nu stiu pe unde este varianta „oficiala” (asa cum facea mama).

O gasesc eu, pana atunci, iaca varianta asta la care am pus si foarte putina carne.

Am folosit: ceapa, morcov, costita afumata, salata verde (mai multe soiuri amestecate), macris, frunze de telina, orez, oua si … cam atat.

Intai am calit putin ceapa cu morcovul si costita (am ales bucatele mai slabe ca sa putem manca rece ciorba si am folosit ulei de samburi de struguri, gust neutru, merge rece).

Am adaugat buruienile si, dupa ce si-au lasat nitel zeama am acoperit cu apa si am lasat sa fiarba, timp in care am pus de omleta condimentata bine. Asta cu timp in care de fapt e vrajeala, ca intre etape intotdeauna e loc de o tigara si o bere.

Spre final am adaugat o cescuta de orez (am vrut sa prind un moment megafantastic pentru memet dar nu numai ca nu a iesit poza, am mai dat si juma’ de ceasca pe jos, iaca esecul):

Cand e gata si orezul, pac omleta rupta in muscatiuni, capac si se lasa nitel in pace.

Am pus si niste firicele de chili spre final.

A iesit destul de deasa, mai spre „zupa” asa. Puteti sa ii mai puneti verdeata, mie mi se pare perfect echilibrat gustul asa cum e, o sa caut si varianta „oficiala” ca precis e pe undeva.

Si inca o chestie, am o rosie aproape gata de mancat si inca una care va veni. Megabio. Si asta e toata recolta anului la mine ca am impresia ca rasadurile nu au fost de cherry ci de ceva rosii putzisoare babane, cum vedeti, nu au avut din ce sa rodeasca in ghiveci.

Asa ca, dragii mei …

Restaurant Capitan

Nou vizitat de mine, desi trecusem pe langa el de o mie de ori dar din masina nu stiu ce tot vedeam eu numai sigla de la partea cu fast food, restaurantul Capitan a urmat seriei (inainte fusese Tripoli) care ma face sa cred ca da dom’le, arabii gatesc. Bine de tot.

Aflat pe Splaiul Unirii la numarul 162 este Restaurant si fast food oriental, asa scrie pe cartea de vizita. Nu am luat cunostinta cu fast food-ul, am fost si la o ora mai ciudata, nu era lume, cica in timpul zilei ar fi multa lume, in zona sunt corporatii, trei facultati, Spiru, Cantemir si inca una.

Amenajat dragut, terasa plina de flori, curat, toata lumea amabila. Toaletele nu cine stie ce, spartane fara vreo amenajare deosebita.

Nu se servesc bauturi alcoolice dar si airanul si limonada cu menta si miere sunt nemaipomenit de bune.

Am luat, bineinteles lipii fierbinti si aburinde.

Fatoush, baba ganouj, hummus (degetul meu :D), excelente.

Cotlete de miel, cu toate garniturile alea (si cartofi prajiti din cartofi necongelati, iupiii), delicioase.

Falafel cu un sos (cred tahini)si un fel de lahmacun dar altfel ii ziceau, bun de tot, acoperit cu ingrediente proaspete din belsug si usor picant.

Si chestia asta, care nu mai stiu cum se cheama, din carne cruda macinata si condimentata, gaselnita serii, fantastic de buna, ne-am batut pe ea.

Surpriza insa au fost preturile, ce vedeti mai sus plus am si uitat cate serii de limonade si airane (limonada aia cu nitel rom fix un mojito bun iesea, data viitoare ma duc cu romul in geanta, pun pe sest), patru insi eminamente ghiftuiti, a si ramas o felie de pizza din aia, 144 de lei. Nu mi-a venit sa cred.

Ceea ce inseamna ca o sa revenim fiindca mai sunt multe de incercat de pe meniu si, dupa parerea mea, mancarea a fost de nota zece.

hard roc aleluia

Un sut in fund colesterolului

Cumparasem diverse ingrediente pentru diverse retete si pana la urma nu s-a mai pus masa, caldura mare, am ramas cu ele, le-am congelat. Si cum pritoceam eu asa idei simple, banale si negurmet mi-a venit pofta fix de cele ce vor urma.

Asadar musai sa fie iute, asa ca am zdrobit cativa ardei, apoi am adunat urmatoarele: tortelloni cu ricotta si spanac, emmentaler gata ras (c-am zis ca voiam sa fac chestii rapide), costita gata taiata, e excelenta aia crud-uscata de la mega, cu ceva E-uri dar merge, Philadelphia, ceapa si smantana grasa.

Si in timp ce am pus apa pentru paste la fiert am lasat la inabusit ceapa cu costita si putina apa.

Si apoi nu am ce mare reteta sa va mai zic, pastele au fiert in legea lor, am topit smantana cu Philadelphia, am condimentat (si cu mult piper proaspat ranjit)si am amestecat cu costita si ceapa.

Am pus sosul peste tortelloni, am presarat cascavalul si basta se camina (asa zicea un amic din Italia care a murit in acident de masina, ma rog, daca Ferrari e masina).

Si un clozap pentru memet si ii zic ca merge si cu bere daca vrea el.

Scosei jivina din casa pt prima oara (desi trebuia numai marti) zic lasa ca nu e nimeni afara sa rada de noi, ca nu stie asta cu lesa, se smucea, se invartea, cert e ca mi-a spart sticla de coniecel.

Am adus javrotenia la baza si (ca de aia am deschis discutia) bonus ca am mai iesit odata pentru aprovizionare, s-a rupt o craca din corcodus langa masina mea, mare si pliiina de corcoduse. Fiind bio le luai ca nu era sa le las acolo, iaca:

Excelente, nici prea coapte, nici prea verzi, hard roc aleluia.