Pui de la Anisoara si cartofi noi

Am cerut musai cartofi noi, sa ii fac cu ceapa si usturoi (mai, mai), dar nu am apucat pana ieri. Si amu’ motivatia acestui genial fel de mancare, pe care eu il consider un fel national, nu e nimeni sa nu il faca: mi-a fost lene. Asa ca am procedat ca la pilaful puturosului si cam ca la mancarurile (gen de cartofi) in care practic nu faci nimic, face cuptorul toata treaba.

Mancarea extrem de simpla la care pofteam a fost deturnata de o veste buna, a mai sosit un pui de tara pe numele meu, asa ca am sacrificat ce era in congelator. Si, ca sa fie motivatia completa, voiam sa scap si de un vin, cica de Sicilia, mult prea acid pentru stomacul meu sensibil.

Asa ca luati de notati ca nu aveti ce, dar daca un o faceam se ofileau cartofii, usturoiul se scutura si ceapa, taiata deja de doua zile cred ca plangea. Cred ca ii zice comfort food la chestia asta, in termeni moderni la care, recunosc, nu ma pricep, eu ii zic mancare de gospodine puturoase.

Am curatat cartofii dupa o metoda pe care o citisem recent si pe care altii o stiu din copilarie: cu sare grunjoasa, intai in punga, pe urma, dupa ce s-a rupt punga, in prosop. Dupa ce m-am plictisit am rugat pe cineva chiar sa curete cartofii aia, asa, de ziua lui.

Asadar ingrediente: cartofi noi, ceapa verde, usturoi verde, vin alb, pui, ulei de masline, sare si piper.

Pentru a da o nota insolita acestui „complicat” preparat, am recurs la cratita batraneasca, din fonta, in care am pus totul gramada si am amestecat cu incredere. Dupa care am pus capac si am dat totul la cuptor. La vreo ora am verificat carnea, nu se da batuta usor.

Asa ca m-am facut ca uit cratita in cuptor. Si chiar am uitat-o cateva ore, la foc foarte mic.

Stiu, o sa spuneti ca mergea si cu marar, smantana, mai mult ardei iute (ii pusei si ceva „biber”). Si ce daca. Din nefericire poza finala am facut-o dormind de-a-npicioarelea, asa ca maestrii artei fotografice culinare sa ma ierte. Stiu ca reteta nu e la fel de complicata precum o friptura la gratar, asa ca azi poate imi voi turna cenusa in cap si voi remedia aceasta situatie nedemna de vremi civilizate.

Da, e buna mancarea nationala a puturosului, hard roc aleluia.

Un gând despre &8222;Pui de la Anisoara si cartofi noi&8221;

  1. Pingback: Constantin, Elena si starea vremii « Aphextwinz's Blog

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s