Tripoli – restaurant libanez

Langa strada unde se afla cabinetul veterinar, este restaurantul Tripoli. Ieri nu am avut aparatul si mi-a parut rau, azi l-am avut.

Cum la incubator se sta mult, cum nu mai apucam sa mancam acasa, l-am calcat si bine am facut.
Nu numai ca mancarea e buna (logic, e restaurant libanez), dar meniul e stufos, personalul amabil, e drept ca e in strada, dar nu deranjeaza cu nimic.

Ieri am luat hummus, moutabal, fatoush, kebbeh nayeh (exceptional), kafta cu sos de iaurt si menta, makanek (niste carnaciori aromati in sos de ulei de masline si suc de lamaie), cafele, bere, desert din partea casei, cam 130 lei daca nu ma insel, nu am facut poze.

Azi stiind ca stam iara cu jivinutza la incubator, am luat aparatul si am schimbat si meniul, ai de unde alege, pentru ca au hotel (cred) au inclusiv pizza. Va arat imediat si ce am mancat azi, nu inainte de a spune ca personalul este foarte amabil si stie sa recomande si sa raspunda la intrebari privind meniul. Ce e drept nu stiua ce e Jagermeister, important e ca au avut.

Asa ca azi, cat medicii au vazut de cutz, iaca ce am mancat.

Specialitatea bucatarului, Farruj al Faham, nu luam de fel pui la carciumi, dar eram curioasa, a avut pe langa si cinci garnituri reci iar puiul, genul nostru, nitel ars de la carbuni, crocant, bun, nu stiu in ce marinata era tinut dar daca mai ajungem, intrebam, poate ne zice.

Cartofi picanti, picant din ala nenorocit, gusti, zici e, nu e iute, pe urma jumatate de ora dai cu bere. Ne-au placut. Fatoush (ca sa mearga picanteria) care are sosul inclusiv cu suc de rodie. Dreasa perfect, de fapt la nici un fel nu am mai avut nevoie de sare sau piper suplimentare. Si bonus, uleiul de masline de pe preparate, este excelent.

Falafel, bun.

Detalii cu puiul, culmea e ca aveam chef de ceva asemanator, pollo allo spiedo din ala italian de prin targuri, ei, a fost diferit dar la fel (na belea, adica marinata e diferita de chestia cu care dau macaronarii puii, dar a fost excelent).

Am pozat si lipia, clasica, deci buna.

Din partea casei, labneh cu sirop de trandafiri si fructe (am primit si ieri).
Foarte faine vasele, imi pare rau ca nu le-ati vazut pe toate cele de lut.

Cele de mai sus, cam prea indestulatoare, plus beri (Heineken si nefiltrata la halba) si cafele, un milion aproape in cap. Nu noi in cap, milionul.

O sa mai mergem, desi am deja cateva feluri pentru care am facut o pasiune, vreau sa incerc si altele asa ca daca nu apuc sa pun retete va arat ce fac altii.

Am fost sa iau cateva ciocolatele pentru doamnele si domnii de la Ortovet si m-a prins pe drum o ploaie napraznica, a traznit de au pornit toate alarmele si a dat si piatra, moment prielnic sa verific daca aparatul e de anduranta.

Cum ploaia a fost torentiala, am dat fuga in piata, am achizitionat o bere si o umbrela si am stat cuminte in masina sa se mai linisteasca sa pot lua zapauca de la cabinet.

Si cum va spuneam, am intrat in Mega pentru ciocolata, am dat o tura, excelent aprovizionat (la Hala Traian) si am luat cateva dracii pentru papornitarii mei, odata, au lapte condensat (stiu ca multa lume cauta), am gasit un vin cica bio, cum o fi ala nebio nu stiu, apoi un salam, am luat cel mai mic pachet pentru ca m-a amuzat teribil eticheta. E provenzal, asta una la mana, dupa care contine si carne de proc. E bine.

Ce contine in rest, e numai de bine, fireste, dar nu puteam sa nu va arat provenzu’ si procu.

hard roc aleluia