Cogeamite omu’

Dupa atat de calcatul dexonline (el si gogu, poarta spre cunoastere cu tastele in fata).

COGEÁMITE adj. invar. (Pop.) Foarte mare, foarte înalt; coșcogea, coșcogeamite. [Var.: cogémite, gogeámite adj. invar.] – Din scr. kódžamiti, bg. kodjamiti.

Nu am mare lucru sa va spun sau arat, dar raman paf de argumentatii: mamaia mea a fost bucatar, asa se face cutare, tata stia sa faca gratarul, cumnata stie cum e cu pateurile cu leurda si strabunica a fost servitoare la familia Ghica, stie cum arata boierii.

Toate exemplele sunt absolut nereale, le-am zis asa, din taste. Bun, dupa o logica banala (ca pe ceva culinar vazui) daca neamurile au fost legate cumva de evrei sau de Einstein eu trebuie sa fiu as in fizica atomica, daca pe tata il cheama Moculescu, pianul imi e partener si daca Badea m-a nasit, fac spagatul intre scaune, logic, nu?

Am o marturisire sa va fac, intre neamurile vechi, nu amintesc de pictori sau (Doamne fereste) profesori, ca rade lumea, am pe cineva, il chema Gogea Mitu. Asta inseamna ca, argumentativ, va sparg, cu pumnul.

hard roc aleluia si argumentatii corecte va urez, nu din alea gen: mamaia a fost tzigan si daca vreau va iau gatul, ca nu ne trebuie pasaport acum sa va ajungem.

Anunțuri

Salata picanta

Puneti mainile la ochi, oripilati-va, da, din resturi. Adica mai aveam nitel boeuf si o gramada de oua de la paste.

Si ca sa nu ne plictisim si de una si de alta am combinat. Am pus peste boeuf mustar iute, oua fierte si tocate (am mai si primit, aveam destule), ceapa verde si mujdei. Fara vreo poza artistica, s-a mancat din vas.

Si un mic dejun post-pascal, ca suntem pe ultima suta de metri: branza, excelenta, de la Obor, nu m-am ocupat eu, rosii, ceapa verde, oua cu salata de mai sus si carnati bio, paine cu branza topita de casa si drob.

A, cozonacul e Boromir, sa ma ierte carcotasii dar e sigur mai bun decat daca l-as fi facut eu.

hard roc aleluia

Ciorba de pasare cu macris

Cat m-am chinuit la titlu, am vrut sa ii zic „dupa paste si rasplata” sau „nu-i frumoasa, da-i batrana”. Asta ca pentru ca s-a perindat atata carnaraie prin fata noastra ca imi veni chef de buruieni. Iar faza cu „nu-i frumoasa” merge cu zama asta, e urata in draci, mai da’ asa te ridica din morti, raniti si coniace.

Am sa ma straduiesc profund sa dau si o reteta, nota de trecere a luat-o, s-a mancat.

Intai am fiert niste bucati de cocos(h) crescut cu porumb, plus mai aveam niste supa de inima de porc de la drob. Impreuna cu ceapa si telina, plus o lingura zdravana de imitatie de iutica a la Puglia (hribi, ardei iuti, ma rog) sa tie toate de urat resturilor animale.

Apoi am inabusit in strelicii supei niste legume, morcov, ceapa verde, usturoi verde, rosii. Am adaugat si macrisul taiat bucati si am lasat sa scada. In kukta a ramas telina si am mai pus si doi cartofi copti, de la paste. Si le-am maruntit nitel (cu piureiatorul, sa nu avem vorbe).

Era sa uit sa ii arat macrisul prietenei Vio. Aista e.

Acum incerc un rezumat: se face o supa de pasare, se inabuse in grasimea pasarii zarzavat de ciorba, se marunteste dupa plac ce s-a pus la comun cu legumele, se inabusa si macrisul, se adauga supa si carnea, cu sau fara oase, depinde ce caini aveti in zona, se pune o mana de paste, se mai fierbe, gata.

Dupa umila mea parere la orice zeama cu macris nu merge nici o verdeata. Nu ca ii strica, dar nu isi are rostul, e macrisul suficient. Eu am si racit-o cu un amestec de lactate (sana, kefir, iaurt). Si desi a ramas la fel de urata, tot buna e.

Daca nu ati inteles nimic, hard roc aleluia, veniti la degustare.