Porc cu bere

Din vorba in vorba si pe mai multe subiecte deschise de Costachel, imi veni chef de un porc cu bere. Mai in gluma, mai in serios, porcul si berea le decretai nationalisme, chiar daca nu impreuna.

Si desi e o gateala faina, nu prea o fac, din motive pentru care unii nu mananca spanac sau piele de pui, ca au mancat la gradinita de li s-a acrit. La mine s-a tot facut mancare cu bere de m-am plictisit, dar acum parca imi veni cheful.

Am facut-o la modul cel mai simplu posibil. Si bine am facut. Am pus pe foc fleica de porc, ardei gras, ceapa verde, usturoi si rosii. Presarate toate cu condimentul ala „Osmanish”, aici e neimportant, ca fiecare poate pune ce are chef, merge ceva iute, piper, boia.

Am pus un pahar de bere, capac si mi-am vazut de treaba.

In paralel am traznit si o mamaliga, dar nu oricum, in jintita.

Am lasat sa scada prima transa de bere (jumatate de litru) si sa se prinda nitel de teracota, ca sa fac un sos asa, cum trebuie. Si pe urma am adaugat restul de bere.

Asta e tot, chiar in rest nu am facut nimic, am lasat numai sosul sa scada. Sare si piper am pus spre final.

Cat am pus tocnita in farfurie, gata si mamaliga.

Este una din cele mai simple si bune mancaruri si merge si cu cartofi, piure, natur, traba domniilor voastre, nu ma bag. A, cu pita buna, in sos, da, dar de unde, ca nu aveam.

=================

Seria neagra, vorba reclamei, in afara de un cascaval de casa ratat de care o sa va zic alta data, au fost niste cumparaturi. Am tras de niste plase si am intrat la Bulgaroaica, pentru ca are niste branzeturi excelente. Si mi-au sarit in ochi mezeluri „de casa” de la Aurora.

Ca orice vanzator respectabil, iti taie eticheta si coditele si cazaturile, sa nu incarce la cantar. Am luat niste pastrama si salam. De casa, bune de altfel.

Dar am rugat sa imi puna in punga si etichetele taiate, sa vad ce contin draciile. Mai, m-au pacalit, gustul, forma, culoarea, greutatea, pretul (cam 49 era pastrama). Pe eticheta, iaca, cititi voi.

Asta e, prima si ultima data cand iau, deci daca intreaba domnul Ovidiu, nu, mezelurile Aurora, nu.

Inca una dura, eu de vina, ma grabeam, trebuia un mic dejun, am luat branza din magine, nu ieftina, ce contine, se vede.

Nu ma pricep, dar pana si mie imi iese repede branza facuta din lapte, fie el si pasteurizat, fara xanaduuri din alea. Care ai secretul pentru care se baga tampenii in mancare care mie mi se par ilogice, astept sa imi spuna si mie.

Asa ca am luat o telemea de bivolita de la bulgaroaica, buna foc, stau bine la branzeturi bulgarii.

Si teapa numarul trei, Mega Image. La raft, amestecl de ciuperci etichetat cu 6 lei si ceva. Opaaa, zic ia ca am prins pisica in sac, pusei doua in cos (ultima oara costase cam 11 lei punga). ma duc pe Culinar, zic vecinelor, fugiti si luati ca e ieftin. Ajung acasa, iau bonul … dar deja cred ca stiti urmarea. Pretul la raft 6 lei si ceva, pe bon mi-au luat 10 si. Corect, c’asa e in tenis.

Asa ca de final facui o salata din frunze si „tepe”. Cica buna, acum ce era sa fac.

Noi sa fim sanatosi, hard roc aleluia.