Gogosari fiesta

Ma apucasem sa pun poze, ca am restante cu cele ante-blogareala. Si am dat peste unele de la pescuit. De la Gogosari, undeva spre Giurgiu, sunt multe, dar au personaje, asa ca am cules cateva fara. Atat sunt de linsititoare.

Noi pescuim. Ce am prins, nu pot spune. Decat ca ciorba de peste a beneficiat de un pestisor cat un deget.

De cate ori am fost acolo a plouat, balta se ridica mereu. Dar gradinile sunt pline de flori inlacrimate de picaturi.

Fumatori?

Sau nefumatori?

La vecini mai e nitel si fac scuba si porcii.

Cam astea le-am gasit fara personaje de acolo. Gogosari, nu uitati.

hard roc aleluia

Constanta

Articolul asta e pentru Flufi, Djin, Daniela, poate ii e dor acolo unde se afla.

Si pentru ca e un blog culinar am pus si cateva pozecu mancare de la doua carciumi care se afla pe aceeasi strada, Mircea, Irish Pub si La Patrunjelul. Bune amandoua.

Vedere de la geam.

Cladirea asta o pozez de cate ori trec prin Constanta, am castigat si un concurs de fotografie cu ea, nu cred ca era fix poza asta.

Stiu ca stiti poanta, dar e simpatica, pe vremuri se gasea cognacul Ovidiu si se bea cu un ritual: se ciocneau usor dintii cu paharul si se intreba: Cine e acolo? – Eu, Ovidiu. A, atunci hai inauntru.

Contrabanda si nu numai.

Marea Neagra e albastra …

Vesnicii prieteni, poftiti la masa de pranz (am tone de poze cu pescarusii mancaciosi cu moacele lor de velociraptori inaripati, sobolanii aerului).

In port, am poze si ed pe nave dar nu stiu daac am voie sa le pun, ca sunt de pe punti si de prin cabinele capitanului, asa a una neutra numai. Daca imi luam viata de la capat si in alta forma, marinar ma faceam.

Din acelasi loc, vara …

… iarna.

Poze sunt multe, de prin tot orasul, dar ca in toate astea cu calatorii, pun cateva, sa nu plictisim eventualul auditoriu, hard roc aleluia si hapciu cat mai putin tuturor.