Trattoria Verdi – Popa Nan

Ştiu că am mai scris despre ea, acum am luat alte alea aşa că revin.

Am fost patru muşchetari la masă, detalii despre restaurant găsiţi pe Afterhours.

Am luat la comun un aperitiv cu bresaola (era destul de târziu, nu am băgat prea mult). Bun.

După părerea mea, marele atu al cârciumii sunt chelnerii, nu sunt greţos de amabili, ştiu despre ce e vorba în meniu, aşa că la recomandarea unei chelneriţe, foarte simpatică, am luat papardelle, făcute de ei. Excelente.

Un muşchi de vită, luat de un prieten, în spiritul europeano-american în sos gorgonzola, bine făcut şi el de altfel.

Dezamăgirile au venit după, păi ce, aşa, totul impecabil? Pizza „capricioasă” nu era nemaipomenită, a mers, acum na, s-o fi plictisit şi bucătarul.

Fiorentina, departe de original. Carnea talpă, am cerut-o în sânge, era în sânge, dar nu ştiu pe unde s-a preumblat vaca aia de a agăţat numai zgârciuri de cotlet, slab de tot preparată (sau aleasă carnea, nu ştiu ce să zic). Sosul nu ştiu dacă masca sau completa dezastrul, aia a fost. Şi era şi printre cele mai scumpe feluri.

La desert, Tiramisu, bun (acum ce e drept eu nu mă pricep la deserturi, aşa că zic strict o opinie personală).

Iar surpriza casei sau mama ei cum se chema, arăta a piure de cartofi dar era ceva gen budincă peste nişte fructe, neinspirată combinaţia. Budinca părea din plic, dacă era sau nu aşa, habar nu am.

Per total, dacă mergi pe recomandarea chelnerilor (papardelle) şi nu pe curiozităţi personale (fiorentina) mâncarea nu e rea. Oamenii amabili, a mai fost câte o porţie nu foarte caldă, dar na, or fi aşteptat să fie gata toate odată, au stat şi după noi deşi trecuse ora închiderii, deci e mişto. S-au băut beri, vin la carafă, vodkă, Jagermeister (da, am reuşit să îl terminăm, a avut numai 3 „porţii” 😀 ), alte digestive, sucuri, ape, 400 de lei (plus – minus).

Mie îmi place acolo şi, repet, chelnerii sfinţesc locul, sunt tare simpatici. Mă rog, mai puţin când pun aeroterma la maxim pe moaca meseanului, dar nu se pune, că dacă o localizaţi o puteţi închide.

hard roc aleluia

Anunțuri

5 gânduri despre &8222;Trattoria Verdi – Popa Nan&8221;

  1. Ce de bunataturi! E bine ca si la noi in tzara acum au improvizat oamenii si avem o groaza de diversitati unde putem merge si sa mancam dupa pofte! Doar ca la noi in tzara mai e problema de bunele maniere.. doar cateva localuri ce mi-au placut au fost „La Mama” sau preferatul meu „Restaurant Istra” cel cu specialitati cu peste si fructe de mare (desigur tot din afara inspirati) dar cu bun simt! Dar ceva in genu cum e in Fiorentina gasim si prin Bucuresti ca as vrea sa incerc si un astfel de restaurant?

  2. La Mama e … daca ala e restaurant apai KFC e de lux. Nu am inteles intrebarea, daca exista carne de vita facuta ca fiorentina buna? Sigur, in mai multe locuri.

    La Mama e fast food cu pretentii de restaurant. Cand s-a deschis primul era nemaipomenit, acum, ca orice retea care se extinde incontrolabil, e o porcarie. Nici nu apuci sa comanzi si apare mancarea. „Proaspata”. Proaspat scoasa de la microunde.

  3. Ieri am fost la Verdi, pe Aviatorilor.
    Sa incep cu mincarea: carpaccio de vitel cu rucola si parmezan, scuzati!, doar in meniu parmezan ca in farfurie era cascaval Dobrogea; bruschete cu somon – aproape OK, desi pe unele era un morman de somon si pe altele cit o unghie; tortelini quatro fromaggi – aici am spus un mare nu risipei, am pus frumos muuuult bechamel si o urma de brinza, hai doua, ca erau doua feluri. Penele siciliene au fost bunicele, am gustat una doar; la desert, ce era vindut drept parfe, era de fapt inghetata, nu era rea insa nici parfe nu era.
    Servirea: mai bine la autoservire: in fata usii de la intrare doi chelneri comentau („Las-o ba pe aia de la masa din capat, sa astepte ca nu o sa moara, da-o-n…”); dupa ce ne-au desfacut o sticla de apa in care a ramas un sfert a trecut in picolo si a insfacat-o de pe masa – adevarat ca am primit una in schimb cind am cerut la sfirsit apa platita; castronul in care fusesera penele a stat pe masa pina ne-am plictisit si l-am pus intr-o margine, poate poate l-o vedea cineva.
    Cea mai tare faza a fost cu tacimurile: am primit de aperitiv si friptura, desi comandasem paste, iar chelnerita le-a pus unele linga altele, toate patru in dreapta farfuriei si lingurita de desert peste ele – aici am ris cu lacrimi, recunosc.
    Pretul a fost singurul relativ rezonabil.
    Never, never again.

  4. Ala de p Aviatorilor a fost primul deschis si era super, se manca excelent si serviciul era de nota zece. Acum sunt, cate oare, cred ca cinci, deja e lant, plus ca au si livrari la domiciliu, de aia s-o fi stricat. Si mare pacat, era unul din putinele locuri in care se manca bine si te si simteai bine.

  5. Pingback: Trattoria Verdi si cateva cumparaturi « Aphextwinz's Blog

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s