Desert din cartofi prăjiţi

Reţeta e din cartea 77 istorii şi reţete din Epoca de Aur, a Veronicăi Bectaş.

În carte se spune de cartofi noi, eu am ciumpăvit un cartof, ca să semene cu unii noi mai suprarealişti, aşa. Pe care l-am (nu, nu l-am băut) prăjit în baie de ulei.

L-am scurs de surprlusul de ulei (uleiul de arahide e numai bun) şi apoi l-am zăpăcit într-o strecurătoare până s-a acoperit de zahăr pudră.

În carte zicea ceva de servit cu dulceaţă sau cu ciocolată, sos de ciocolată, eu mi i-am autoservit şi-şi, că am găsit o cutie de Finetti în zonă, de la seara de clătite, cred.

Sunt buni, mai ales cu dulceaţa, dar părerea mea e că parcă tot un ou ochi şi nişte brânză stă bine cartofilor prăjiţi, însă mi-a plăcut cum au ieşit retezaţi aşa, anarhic, asta da, hard roc aleluia.

Salată de ouă cu tarhon

Ideea e de pe site-ul gastronomy.

Am folosit două ouă, tarhon din oţet (în original nu spunea de asta dar adăuga oţet, aşa ca am folosit direct tarhon în oţet), puţină ceapă verde, un rest de maioneză (ea e galbenă, dar na), sare şi piper.

E, de aici cred că e clar, ouăle fierte şi tocate le-am amestecat cu restul chestiunilor în vigoare, tarhonul şi ceapa le-am tăiat foarte mărunt. Şi mi s-a părut amuzant să pun salata în borcănel de iaurt, de la Mega, aşa ca dacă a rămas ceva spaţiu liber am făcut şi o scufie de salată de sfeclă roşie. Şi merge, merge de rupe.

Aşa că borcănelul a şezut moţ între îmbucăturile de la micul dejun întârziat de mai avea puţin şi devenea cină.

Mi-a ieşit din greşeală şi o poză cu reflexie în geam, cum fugăream eu soarele şi el nu stătea, nenorocitul, face mişto de lume, hard roc aleluia.

Gustări

Duminică, urât afară, lapoviţă, ninsoare, program lejer, distracţie în bucătărie.

Măi da’ ce m-a enervat pârlitul de soare, cum dădeam să trag o poză cum pac, după nori.

Aşadar iacă ce am avut pe acolo. Salată de fructe de mare (v-am zis de ea mai zilele trecute, diverse chestii marinate şi acoperite cu ulei de măsline). Tortelonni prăjiţi cu smântâna (la unele din ele o să revin).

Cartof prăjit umplut cu brânză cu mucegai şi salată de ouă cu tarhon (pun separat reţeta, e nemaipomenită).

Tobă de casă cu sfeclă şi măsline murate şi plăcintă cu brânză cu praz fript.

Salata de fructe de mare am stropit-o cu niţel Tabasco şi cam astea au fost, vorba prietenilor, porţii de păpuşi.

Ideea de paste prăjite mi-a venit întâi dintr-un număr din Subito Pronto, apoi de la pacheţelele de primăvară, nu e tot aluat prăjit? Trebuie să meargă. I-am prăjit în baie de ulei la foc mic.

În acelaşi ulei şi în acelaşi timp cu prazul, le-am scurs împreună şi am decis, după ce am gustat unul, că merge pusă alături puţină smântâna şi ceapă verde. Tortelloni ăştia fiind cu urdă şi spanac, numai bine au mers.

Am uitat să spun că am pus alături şi alune, ca să schimbe gustul între feluri, să nu se treacă de la fructe de mare (de exemplu) la plăcintă cu brânză, hard roc aleluia.