Un’, doi, trei, patru, vita si bicarbonatu’

Pe un forumel, un domn, pitbul dupa porecla aleasa de dansul acolo, a scris o metoda de fragezire a carnii de vita, auzita de la un bucatar/local chinez/esc. Asa ca am testat.

Intai m-am aprovizionat cu o bucatica de carne. Si daca tot veni vorba, preturile sunt, la bulgaroaica, urmatoarele: 27 vrabioara, antricot, d’astea, 70 muschiuletul. Si ce nu inteleg eu, 35 de lei soriciul de porc. Pai ala nu e subprodus? Ma rog.

Oricum, bucatica asta am luat-o eu.

Am pus pe bucatelele taiate iulian ceva bicarbonat. Cat sa le imbrace, nu in exces. Si am lasat la frigider cam doua ore. Pitbul a lasat peste noapte, initial am crezut ca nu a iesit experimentul.

Ca sa le gatesc cumva am ales un soi de plita incinsa la wok infierbantat cu ceapa si ardei. Pe care le-am calit. Ceapa si ardeiul, in ulei de arahide, voi treaba voastra.

Am pus si carnita si am amestecat cam un minut, doua, apoi am pus pe deasupra un amestec din sos de soia, sos de stridie, ulei de susan si vin alb.

Am stins focul si am pus un capac la intamplare, sa imit ideea de plita incinsa.
Vedeti ca stropeste.

Da, se fragezeste si dupa doua ore. Nu se topeste ca inghetata din bancul ala, posibil sa trebuiasca lasata peste noapte, cum zicea pitbul, dar am verificat si diferentele, o sa vedeti mai incolo. Noi am mancat cu niste taitei din aia pentru Udon ca ramane sos si merg de rup.

Ca sa verific daca e diferenta intre vaca bicarbonata si cea ne, nu era sa incing un ditamai gratarul degeaba asa ca am facut si o ceafa de porc (lasata si ea doua ore in amestec de sos de soia, de stridie, vin alb).

In poza din dreapta sus, bucatica de test (nemarinata, nebicarbonata, natur).

E simplu, bucatica aia mica-mica fara nici un tratament pralabil si, fireste, fara maturrare, ca v-ati prins dupa culoare ca era proaspata carnea, talpa. E in punga cateilor.

In schimb porcul, in nesimtirea lui, o bunatate, dupa doua ore de marinat, super.

De incheiere, cand mancam noi vacuta bicarbonata (seamana, cum ziceam, leit cu aia ep plita incinsa de la chinezesc), mi-am amintit ca am uitat sa va arat controversatul bradulet bradut dragut, creste, e plin de muguri si si-a luat-o in cap, iaca.

hard roc aleluia repede, ca merge wordpressu ca economia, asa ca alineeee, conform tricoului din spatele bradului, daca ai chef sa pui vreo melodie, baga.

Qian Bao – mentiuni suplimentare

Am mai scris despre Qian Bao recent si nu s-a intamplat nimic deosebit fata de ce e deja acolo, doar ca am fost mai multi si am incercat cateva chestii noi (pentru noi, noi, nu noi pentru ei). Pozele tot printre infulecaturi dar se intelege, cred.

Creveti in cuib de cartofi. Bai foarte buni si interesanti, nu bag mana in foc ca nu sunt semipreparati, prea arata toti identic, dar te pui cu chinezul?

Vinete umplute cu carne tocata. Delicioase, nitel uleioase (asta e de bine), altfel decat mancasem la carcuma de pe Vasile Lascar. In poza le pusesem pe pui cu alune.

Si in zare, dupa plita incinsa, telina cu alune caju, eu nu sunt mare fan dar restul au zis ca e nemaipomenita, ii credem.

Rezumat, sper sa nu uit ceva: coltunasi si pachetele (cate zece bucati la portie), creveti in cuib de cartofi, pui cu alune, telina cu caju, porc dulce-acrisor, vita la plita incinsa, vinete umplute cu carne tocata, portiile sunt mari, ne-am cam imbuibat ce e drept, beri (naiba numara berile), doua randuri de jack, JB si vinars de jidvei, sucuri, 330 de lei.

Minusul serii, nu era nici un fel de muzica nici macar in surdina, in rest totul in regula, cum am mai scris.

Ficatei „d’aia buni” (la ceaun)

Ce urmeaza nu este o reteta ci o idee de tehnica, reusita cu brio, zic comesenii.

E, in memoria gustativa toti avem amintiri din copilarie, intre timp incercam diverse alte chestiuni, realizam anumite combinatii de gusturi si texturi. La noi se fac rar ficatei, am avut cerere de „ficatei din aia buni„, adica aia care lasa in urma ulei cu reziduuri proteice in care infigi paine.

Logic, daca lasi pana se face sosul „d’ala bun”, ficatelul nu mai prezinta interes, se usuca. Dar vine o zi in viata fiecarui ficatel cand o imbulineaza, se poate impaca si capra si varza.

Anume cum. Am pus ficatii (astia sunt de curcan, e la fel si cu cei de pui) spalati si taiati imbucaturi in ulei amestecat cu unt. La foc mic si cu capac, unii ficati mai fac si bum, nu de alta.

Am amestecat din cand in cand pana cand, evident, erau facuti aproape de tot, adica lasati inca nitel deja dau in uscaciune, sosul e format dar nu e „d’ala bun” inca.

Am ales sa folosesc tot ceaunul antic pentru ca sa poata racai oamenii in voie resturile. Asadar am scos ficateii si am lasat sosul pe foc pana cand se evapora ce e de evaporat, sfaraie ce e de sfarait si toti intreaba cand e gata.

Am repus ficateii in ceaun, am pus sare si piper (eu am taiat si cateva felii de usturoi si am picurat si nitica zeama de lamaie, dar nu e musai).

Am fugarit nitica lumina, mai pe varfuri, mai pe scaun, mai printre rufe. Si era sa raman fara portia de jumatate din jumatate de ficatel. Stiu, merg cu piure, muraturi, mamaliga … dar cu un colt de pita pufoasa cer o bere si un hard roc aleluia de numa’.

Nu stiu cat e de clar ce am vrut sa zic, pentru a iesi perfect atat sosul cat si ficateii, se scot respectivii cand sunt numai buni si se lasa sosul de ulei cu unt sa scada, asta e toata smecheria, va salut la intersectiile de neuroni, hard roc aleluia.

Welcome to Prazmania

Am doua retete, ambele bazate pe diverse, numitor comun: prazul si un carnatz primit de la lil cofi, super, traiasca ce nu a distrus regimul, taranul din piata si marfurile la negru. (stiu, da, nesanatos, mor, porcine, pesticide, aviare, vaci nebune, holocaust, margarina, aia e)

Mazare cu praz si carnati

Prin periplurile mele prin blogosfera am gasit niste chestii superbe, am ras de am lesinat, nu conteaza numele, nu conteaza blogul, ca nu stiu de ce cei cu muste pe clop se simt vizati mereu daca ma amuza ceva si de obicei nu e cazul.

Oricum, reteta amuzanta era foarte descriptiva, continea doua ingrediente pe care eram sfatuiti sa le cumparam si sa le punem unul peste altul.

Am sa incerc sa dau si eu reteta in amanunt, nu care cumva sa faceti ceva aiurea si sa spuneti ca nu v-a iesit, daca nu ati inteles nimic la final, o sa fac un rezumat.

Ingrediente: mazare congelata (scoasa din congelator), carnat afumat (proaspat primit cadou), praz (curatat cu mainile, spalat in apa rece care curge de la chiuveta, portionat si pus pe o tava de plastic, nu aveti de plastic, nu iese, nu aveti tava, iara nu merge), morcov, ardei (ambele curatate si spalate, eventual scoase din punga, nu puneti cu tot cu punga, da?).

Ce lipseste din poza, ca mereu lipseste ceva, o cutie de rosii ciopartite. Nu stiu cu ce sunt ciopartite, ca nu scrie.

Carnatul, bun rau, inca o data, traiasca. Ii facui un clozap, are carne, seamana cu cei de la bunicul de la Buzau. Fiind proaspat afumat l-am lasat in legea lui sa scada.

Separat am pus nitel ulei in cratita batraneasca (nu pe aragaz, nu in buda, nu in alta parte) si am inabusit nitelus prazul, morcovul si ardeiul.

Cand au sticlit maselele, am adaugat mazarea scoasa din punga pe care am taiat-o cu foarfeca. Si carnatii scosi din zeama lasata.

Neamuzant dar am uitat sa spun ca am pus si marar la final. Asadar cu cateva clocote inainte de final am pus conserva de rosii dumicate cu flex-ul si marar.

Poza urmatoare e dedicata Corinei ca m-a amuzat teribil ieri cu powerpointul si sucitul poznelor. Corina e sora lu’ Droopina, ca sa stiti.

Rezumat: se lasa carnatii sa scada, separat se lasa la inabusit prazul cu morcov si ardei, se adauga mazare, carnatii, apa cat sa le acopere, cand toate sunt fierte se pune o conserva de rosii tocate (sau ce bulionul meu aveti chef in acest sens), marar, se mai lasa cateva clocote si gata.

=========================================

Ciorba de cartofi si fasole cu zeama de varza

Ca sa nu se iroseasca zeama carnatilor afumati, am folosit-o la inabusit cele pentru ciorba. Anume: praz(mania), morcov, telina, ardei.

Am acoperit cu apa, am adaugat cartofii si am lasat sa fiarba.

Cand cartofii au fiert (in functie de soi e ceva diferenta, cei rosii cam in 15 minute sunt gata) se pune fasolea fiarta (cumparata, conserva, scoasa din conserva, warning: nu puneti cu tot cu conserva), zeama de varza, tarhon, leustean.

Tarhonul nu l-am tocat, ca il las asa sa se aleaga precum padurea de uscaturi. Asta e tot. Trebuia sa ii zic ciorba de afumatura fara afumatura, aia e, mi-e lene sa modific.

Concluzie de final, indiferent de varianta, praz + afumatura = love, hard roc aleluia.