Creveti cu miere si susan

Ideea mi-a venit de la o poza din Subito Pronto, nu am avut rabdare sa citesc ce faceau aia acolo asa ca i-am facut in felul meu.

Am mers pe ideea preparatelor dulci acrisoare. Mai intai am lasat la dezghetat crevetii cu suc de lamaie.

Apoi am pregatit ce mai trebuia: crevetii i-am lasat la scurs, am facut un sirop din miere si sucul de lamaie, de fapt toata zeama lasata de creveti, am mai pregatit faina, susan si un ou batut cu amidon, sos de soia si fulgi de ardei iute.

Crevetii i-am dat intai prin faina apoi prin amestecul de ou cu amidon si condimente.

I-am prajit in ulei foarte bine incins, nu ia nici 20 de secunde sa fie gata, am folosit ulei de arahide, puteti pune de floare, de porumb, important e sa nu fie de masline.

I-am scurs repejor.

Fierbinti i-am stropit cu siropul de miere si lamaie, cald si el.

Apoi i-am tavalit prin susan si gata, la masa repede.

Se pot alatura unor garnituri diverse, insa de preferat sa calculati timpul ca sa ii mancati imediat ce sunt gata, ca sa ramana crocant exteriorul si in acelasi timp vag lipicios stratul dulce-acrisor. Crevetii daca sunt mici, de preferat sa ii faceti altfel, zic si eu, daca faceti mai multi, folositi o tingire mai mare cu ulei incins.

Potrivirea timpului e totul, altfel reteta, de cand am insirat ingredientele, nu mi-a luat nici cinci minute cu tot cu poze, ce e drept facute pe fuga, cum le fac de obicei.

Daca va ramane ou cu amidon, dati-i drumul in uleiul incins, se umfla abracadabrant, pe urma trebuie scursa bine omletica rezultata, eu am folosit-o la un sandwich, este super. Chiar o sa incerc o omleta simpla in genul asta.

Am cumparat cateva chestii misto, nu afaceri financiare, dar mi le-am facut cadou de mos craciun, vorba lui Puiu, nu m-am putut abtine. Am gasit prosciutto adevarat, numai din carne si sare, original, mama lui, exceptional, nu zic pretul ca e criza, de o pofta merge. In poza mai sunt si crevetii din reteta, congelati, untul ala, nu il iau ca scrie bio pe el ci pentru ca efectiv este excelent, o conserva de macrou sa vad cum o fi si, descoperire, cascavalul Dalia, marca lui Mega Image, exceptional. 27 lei kila, face toti banii.

Si pentru ca sa fac si de data asta o dedicatie, un paharel pentru Costachel. Hai doua, am pozat si eticheta ca eu nu retin ce naiba vor sa zica oamenii aia acolo, ce vreau sa spun e ca aceasta licoare, Vinars de Jidvei, da clasa multora de pe multe continente, 61 de lei sticla la Mega Image.

hard roc aleluia si iarna usoara tuturor

Pentru animaloo

Iaca mai gasii, e dedicatie pentru memet, zis si animaloo, multe din poze (adica alea care arata a fotografii) is facute de el. Bairam de salajean, ianuarie 2007. Habar nu aveam cate poze am pe Culinar.

Si am gasit si ce facusem, anume chiftelute picante, asezate in forma unei capatani de betivan bolnav de chiftelita.

Apoi am facut niste piept de pui marinat peste noapte in lichior de cirese (angel cherry) si presarat cu cayenne si ulei de masline. Intai am pozat decorul apoi am uitat sa pozez puiul deci poza numai cu decorul.

Si, la vremea aia deja mult prea cunoscutii soricei urmariti de bufnite, adica oua umplute bibilite.

In rest imi mai amintesc tot felul de gingiumingiu, snitelute, telina cu crema de branza si alune, mai tin minte ca s-a terminat cam iute mancarea, am apelat la zacusti si salata de vinete la un moment dat.

Apai nu mai tiu minte ce a mai fost, snitele de peste facute la cuptor, rulade, ananas cu cascaval, demuuult fu treaba asta.

Gasca s-o mai destramat dar iaca pozele au ramas si datorita animaloolooi (asa se scrie corect, da?) caruia nu ii multumesc pe aceasta cale ca a beut si a mancat pentru prestatie, asa ca hard roc aleluia.

Pentru Daniela – Djini

Bai iaca ce poze am gasit, draga gini, gini. Acolo unde esti poate te amuza si pe tine bufetul popular muncitoresc organizat odata de ziua ta, Militari, Bucuresti, Romania, 2007.

Amintirile „ma chinuieste” :))

Voiam sa facem bufetul pe ziare, dar nu se mai gasea Scanteia Tineretului.

Fasolea batuta din fulgi, ceapa multa, la greu.

Soanca de Gostat cu ceapa.

Nelipsite de pe masa romanului, pulpe la cuptor (ca daca era dupa mine nu va dadeam decat parizer, conserve de peste si pateu).

Si ultima poza gasita pe Culi, cadoul de despartire, carligele din pom.

Draga Fluffy, Djini, Daniela, oriunde ai fi acum, noi ne gandim din cand in cand la tine.