Nou dictionar explicativ al ro-italienei corcite

De ceva vreme aud expresii care mai de care de la romanii plecati prin Europa, dar cel mai des m-am lovit de cele italienesti strecurate in fraze. Luati un loc pana va pregatesc ceva traditional (cat de cat) romanesc, nu, nu o grebla. Pun pe plita niste pastravi de fag si slana, sa ne omenim pana insir colectia.

Dictionarul e de cuvinte intercalate in expresii in general, ca asa e cel mai haios. Unele sunt de la doamne care lucreaza si le stiu de la sursa, altele de pe internet.

– stai putin sa sistemez baba in poltron (adica stai asa ca asez baba in fotoliu, a sistema inseamna multe, inclusiv a aranja diverse lucruri, de a face curatenie, de a parca o masina corect, sa retineti, e un cuvant complex folosit)

– cate confectzii de bere vrei? (cate baxuri sau cartoane de bere vrei, se aplica si la altele, detergenti, cutii sau pungi de alimente)

– astia duc plapumili la lavanderie (adica la spalatorie)

– eu sunt genuina cu ochi albastri (adica asa s-a nascut, nu are lentile de contact)

procidiment (adica procedura, mod de preparare al unui fel de mancare de exemplu)

– tocmai fac o telefonatã (adica, tocmai dau un telefon)

– stai sa stampez foaia la stampanta (adica sa scoata ceva la imprimanta)

ma intornez (adica ma intorc)

Luam o scurta pauza, sa pun niste alio pe funghi sa va servesc.

– iau verdurile si le frulez la frulator (adica toaca legumele la robotu de bucatarie)

– am facut sandvisuri cu branza spalmabila (adica, tartinabila, care se intinde pe paine)

regulat este un cuvant complex, care poate fi folosit in multe contexte, adica, daca iti zice cineva ca reguleaza ceasul, inseamna ca il potriveste, daca reguleaza de exemplu vasele sau rufele, e in sensul ca se descurca cu ele, sensul dat de roitaliana acestui cuvant este amplu si imbraca multe forme si nu cele la care va ganditi voi

– cand e de plecat eu sunt pronta (adica este gata)

– stai sa termin de pulit din nou nu inseamna vreo traznaie, ci inseamna ca trebuie sa termine de, fireste, curatat, deci daca va vine cineva care a lucrat in italia si va spune ca va puleste rufele sau masina, nu va speriati. daca va zice ca puleste in cocina nici atat nu va speriati, ca inseamna ca face curat in bucatarie.

Hai mai luati o pauza de la invatat, am pus pentru voi si niste cipole sa avem cu lardo frito la final.

uzufruiesti de bunatatea cuiva (adica profiti)

tronchez ceapa (adica tai, toc si nu numai ceapa)

– ridica tu/pune tu ceva undeva ca esti capace (adica poti, esti capabil/capabila)

Ca o scurta pauza inainte sa pun pe platou si formagio langa lardo, o discutie intre o doamna si sotul ei sosit in vizita in Italia:

– Ia si manca, e bun.
– Ce e?
– Porcini.
-Ce-s aia porcini?
– Funghi bre.

– medicamente/alimente scazute (adica, expirate)

rotolati prosoapele/revistele/ziarele (adica sa le rulati)

detersiv (detergent)

sprutam (pulverizam) de unde deriva fireste si sprutatorul, adica, pulverizatorul

superficii (suprafete)

Momentan atata am colectionat, asa ca pentru cei care mai tin minte ce e aia grebla (si nu ca Mutu sau ca in vechea povestioara romaneasca), poftiti va rog la masa, avem slana de Reghin, fasole batuta cu ceapa de Buzau fripta, cascaval de Botosani, afumat, ciuperci pe plita cu usturoi, pita unsa cu zeama de la slana si ciuperci si ceva castraveti de Hateg murati la Bucuresti, hard roc aleluia tuturor.

13 gânduri despre &8222;Nou dictionar explicativ al ro-italienei corcite&8221;

  1. Bine te-am regasit. Cine a avut cerebelul la purtator il are pe orice plai, zic si eu. Oricum dictionarul meu e de amuzament si il voi completa in timp. Sunt si englezisme si altele dar eu pe astea le stiu cel mai bine ca le aud de ani buni.

  2. Io sunt nemultumita de reteta: n-ai spus de unde este aglio??? Deci nu e completa, cum o putem reproduce??

    Si n-ai zis nimic de contenitori care nu inseamna ceva care inceteaza, ci recipiente!! Ntz, Ntz, Ntz!

  3. dar voi va dati seama ca peste 50-100 de ani romano-italiana va da nastere unei limbi de sine-statoare? si sa nu-i uitam pe cei din Spania…

  4. am si spano-rumena la colectie, chiar foatre tari 🙂

    si eu cred ca va exista o noua limba si la ce tranzit romania – italia si invers e (ca si aci e plin de italieni) daca am cuceri austria am crea un nou imperiu 😀

    stiu ca ma repet da’ nah.

  5. Mhăi Bdano, tu-ți dai seama că ai dat o mână de ajutor viitorilor cercetași de peste vreo două-trei mii de ani? Cum ăia vor căta-n goagăl și vor fi direcționați la tine-n blogu’ cu ciorbe și tocane mirifice să se informeze cum s-a format noua limbă a mamii lor!!! Mhoamă, dacă ar fi știut asta și femeile dacilor noștri când s-au cuplat cu romanii asupritori de-au pus ei de-o limbă română, nu s-ar mai fi chinuit unii ca să afle de brânză, brazdă, viezure , brad!? Am viziuni ăv co’se sĂmbadi să-mi dea una să-mi revin la realitate!

    Băh, mie-mi plac tare de tot ăia de la supermarchet care au venit să facă plinu’ la neamuri de sărbători, cum cumpără toate alea-n limba corcită!! Nici bocancii nu mai sunt bocanci, nici chiloții chiloți, dar nici lăptucile lăptuci. Și iubesc de mor pe ăia de au stat ei 2 luni prin Italii/Spanii și doamne cum uitat ei „cum se chiama asta”, sau „come se dice la asta en romena?”, „no capisco” dacă-i zic în română, kkmaaș pe creierul lor mic, fleșcăit, fără circumvoluțiuni și fript.

  6. Apropos de – să mă scuzați – pulitul ‘cela, și pe la noi pe la țară încă se mai puțulește, și asta nu e fitză dom’le, ci e chestie neaoșe. Evident are același sens cu pullitul italian. Deci da, avem rădăcini comune, suntem uniți in diversitate, amin 😀

  7. Stei sa vezi ca nu e nici macar politicãl corect postu aista, mi-o disparut de pe situl ala de le afiseaza, s-o fi simtit fun non capit d’asta cu musca pe cabesa si mi l-a pulit de acolo 🙂

    D’apai nici nu mai dadui si in termenii culinari ca amu’ nu mai haleste nimeni omleta, numai frittate, sa vezi tu de nu dau tema de studiu alora de la Catavencu, ei au niste articole geniale despre gepizii astia reincarnati.

    Noi sa fim sanatosi si carnatii buni, ca in rest, numai de bine, crizmas spirit la el acasa, amu is mai mari bataliile intre orgolii ca oricand. Plus ca vin acasa cu panetonu de craciu, cozonacul pute la nasuri fine, vorba laurei, ce stim noi, niste paesani.

  8. ca la hepi se putuleste, in oltenia se folosea „regulat”cu sensul de „ma aranjez/pun in ordine”
    putza, numai la baieti te adreezi asa, si nu e urat si nici vulgar
    traiasca raducioiu ca dat tonu
    suntem niste inculti ca nu intelegem limba romana a fiecaruia

  9. Pingback: Ghiveci scazut « Aphextwinz's Blog
  10. Pingback: Antiitaliana | Aphextwinz's Blog

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s