Prajitura casei

Am primit cadou un chec sau ce e ala, cu reclama la TV de se chinuie o tipa sa faca o praji care si mie mi-ar iesi, aia face puf, el vine salvator cu prajitura casei.

Care aveti in casa cele ce urmeaza (da, sunt Monk, citesc etichetele in amanunt) astept link cu reteta reprodusa in casele voastre, sa vedem daca va tine.

Asadar pentru reteta avem nevoie de: zahar, faina din grau, apa, praf de oua (cum or face magia asta?), grasime vegetala (din ce planta nu zice), fulgi de ciocolata 10% (zahar, unt, cacao, masa de cacao, lecitina din soia), sirop de glucoza, amidon din grau, agenti de afanare (difosfat disodic, bicarbonat de sodiu), agent de umezire ( aici trebuia sa scrie xxx): propilen glicol, glicerina, emulsificator, esteri poligliceridici ai acizilor grasi, sare iodata, acidifiant: acid citric, conservant: acid ascorbic, agent de ingrosare: celuloza (manc hartie da’ nu animale), gume xantan, aroma de unt (aia cum o fi), aroma de vanilie.

Mi-a fost teama sa o las din mana, sa nu explodeze naibi la ce e bagat intr-un amarat de chec pe care pana si papagalii mei l-ar face in cateva minute (zic chec, ca de prajitura casei nu am tupeu, de unde atatea).

O sa fotografiez si eticheta, sa nu ma dea in judecata cumva ca am zis tampenii, am scris fix ce e pe eticheta, hard roc aleluia si mare grija la ce mancati.

CoZmin si OZN-ul

Nu, nu il cheama CoZmin, au gresit aia cu tortul, nu a fost motiv sa nu ne intrunim, poze nu am prea multe, ca asa s-a nimerit, dar am cateva experiente.

OZN ii spun acelui raclette/grill (traducere de voie) care e o sursa de amuzament cand suntem mai multi. Si cum trebuia sarbatorit ceva am zis sa ne distram.

Am pregatit si niste gingiumingiu, mai ales pateuri. E, eu am vrut sa fac rasucite (crocantoase sau cum le zicea), am combinat, ca la orice foitaj umplut, altceva, crema de branza cu usturoi, burduf, ardei gras tocat liliputan si nitel ou.

Experiment numarul unu, daca iese prea moale dracia, lasati baghetele (ies, dar va ia jumatate de zi sa le rasuciti ca luneca pe toate partile) si dati-o in pateuri. Am pus si ceva sunca prin ele, sa fie.

Experiment numarul doi: mi-a ramas umplutura, prea putina pentru alte pateuri, prea multa pentru a nu face o papara (sau scrambled ne-ala Gordon ca le facui cum stiu eu ca se fac si ies la fel, numa ca acum au fost cu bonus de ardei si branza).

In continuare, in asteptarea OZN-ului, ca sa fie de ciugulit la o citirica am facut un platouas de mai nimic.

Desi in mai nimic pe margine puteti vedea casul ala afumat de la Pitesti adus de Drupi, belea.

Astea le-am pregatit sa fie puse in tavitele de la aparatura, adica cascaval, pastrama, ardei.

Si pe langa o salata (cu sos, pardon, dressing din mustar, ulei, zeama de lamaie, sare piper, turnata pe ea in momentul servirii) si castravetii (MEI) murati. Nu mei d’ala de-l manca papagalii, ai mei, da?

Cat s-a incins plita (pardon, grill-ul) am adunat toate ustensilele de lemn din zona, sa avem cu ce ne juca.

Daca va uitati cu atentie la poza, un bob de strugure e imperfect. Nu stiu cum pot trai cu asa o drama. Greu. Ma madalinamanolelizez.

De pus pe OZN, fireste, pastrama de la bulgaroaica. Porc si pui ca nu stiam ce se consuma, am ratat turmele si cirezile de data asta, pot sa imi ridice statuie cei hempre si zoofilii, pardon, vegetarienii. (glumesc restul cititorilor, fac misto de seful meu, da? sa nu avem vorbe la proces)

Din pacate evenimentele s-au precipitat asa ca, contrar meteorologilor, iaca asa arata OZN-ul pe masa, cine a pus berea langa el a baut bere farta in loc de vin fiert si cam basta. In rest ne-am lungit si am gratarit. Tzaka paka, vorba aia.

Experiment numarul trei: e superhaios raclette, efectiv trebuie numai sa ai carne buna (sau legume, fructe de mare, dupa caz) si tot felul de dracii in jurul lui, in rest, este nemaipomenit pentru o masa cu amicii.

Pentru o masa in doi nu merita, e de bibilit la el (de curatat zic) si mare si greu de pus pe masa, asa ca trebuie sa fiti macar cativa. Daca va ganditi la cativa ca minim 40 de insi, nu uitati sa filmati, cred ca merita, asa mirosuri se degaja de la carnea aia fripta si marinata.

Neaparat sa fie indiferent ce puneti pe el taiat in felii cat mai fine, altfel se poate deceda prin inanitie.

Poza de final (nu radeti, asta e, asa stiu aia de la cofetarie) a fost macar motiv de amuzament, l-au rebotezat pe sarbatorit, Cosmin a devenit Cozmin, altfel tortul, mascota, excelent.

La multi ani CoZmineee (sa speram ca reusim sa adoptam o pisicuta totusi, altfel fac un articol groaznic despre nenorocitii cu asociatiile care cica salveaza, dar sa nu ne pripim), multumesc Alineeeeee si hard roc aleluia.