La masa cu Dodo si invitatii sai

Adica au venit niste prieteni, ei cu hei-rup, adica treaba, dar si cu Dodo ca atash, noi nestiind ce se mananca ne-am bazat pe diverse gingiu-mingiu si gratar, sa nu dureze mult, ca era si graba mare. Asa ca dimineata am luat incet cateva nimicuri la facut, sa aiba oamenii ce gusta cand vin de pe drum, sa nu stea sa le urle intestinele de foame.

Am facut pateuri.

Cu varza.

Si cu branza.

Pentru Dodo am facut o supa simpla simpla de regim care pana la urma ne-a placut si noua (desi o sa ii mai trag niste ardei iuti in cap).

Supa de pasare cu paste si conopida

Nu e vreo inginerie, clar se fierb toate alea (ceapa, morcov, ardei gras, telina), ca la orice supa.

Se strecoara si se pun pastele cam odata cu conopida, acum depinde de paste, ale mele fierbeau cam in 10 minute si nici nu sunt din alea care se rasfierb asa ca a mers.

Mai mult bulbuci decat strelici pentru Puiu, aia e.

A iesit, cum zicea Laura Laurentiu, sa se vada modelul farfuriei, lui Dodo i-am dat-o asa chioara, noi ne-am pus in faza unu niste piper si verdeata.

Nu e mare inginerie si precis nici o mare inventie sau noutate, dar e foarte buna, dulceaga, asa ca daca ii puneti in cap niste otet din ala in care a stat ardeiul iute, e belea 😀

In rest cum ziceam, gingiumingiu.

Ceva garnitura rapida pentru gratar (am facut de ieri mamaliga si doar am pus-o pe gratar, sa nu pierd timpul).

Fireste ca tot ce am achizitionat pentru gratar a fost de la bulgaroaica, nu am apucat inca sa o rog pe Stefania sa ma lase sa fotografiez in magazin si in culisele acestuia asa ca va arat numai ce am facut.

Pastrama de porc si pui.

Fireste „mici” (ca mici nu sunt) si pentru Dodo frigarui de pui simple.

Pana la urma Dodo s-a nevrozat, hai bai nene cu mancarea aia ce atata vorbarie, ca m-am plictisit de South Park si de sters fisiere pe la calculatoarele astea, eeeeee.

Ne-am conformat, ca asta ie iute la nervi si ne lua la suturi sau ne dadea cate o karata, doar eram invitatii lui, iute iute au aterizat toate din gratar pe platouri si pe masa.

Asa ca la comanda generalului Dodo am mancat si am ascultat si muzica de hard roc aleluia, da.

De Cartier

Restaurantul, nu altceva, e pe langa Piata Norilor, noua ne-a placut, dupa cum o sa vedeti in cele ce urmeaza.

Restaurant De cartier – Afterhours

Mie interiorul mi s-a parut destul de intim, desi era soare afara, amenajat decent, nu spectaculos, nu kitsch, insa am stat la terasa, ca daca tot am avut astazi peste 20 de grade imediat au scos mese.

Mi-a placut mult si chelnerita, o doamna inalta, sexy, blonda (nu pustoaica, peste 40), fara probleme in a face multe drumuri la bucatarie sa vorbeasca sa vada ce si cum si sa ne recomande sau nu tot felul. Pe meniu sunt si feluri italienesi (paste, pizza, diverse) si alte chestii, nu e foarte bogat, ceea ce e bine ca e simplu de ales.

Mancarea insa a fost mult mai buna decat la carcuimi cu staif, nu stiu de ce nu si-a luat un nume mai de „fitze” ca nu prea era „de cartier ce am luat”.

Din cele patru feluri de zemuri s-a votat de un mesean o ciorba de perisoare care mirosea superb (nu, nu trebuia sa ceri paine, veneau de la sine si alba si neagra si smantana).

Apoi ficatei la capac, craticioara a vazut multe portii clar, nu era murdara ci folosita intens. Super buni, sosul cu ceva costita, legume, ardei, vin.

Eu vazusem la intrare pe meniul zilei chiftelute marinate, doamna care ne servea mi-a spus ca erau pe meniul zilei de ieri dar daca nu am vreo problema sunt foarte bune si reincalzite. Am luat, tot cu „piureutz” 😀

Excelente, cu cimbru de gradina (mi-a zis), rosii, mult usturoi. Bun.

Piesa de rezistenta a fost insa a unui partener in ale infulecatului care avea chef de midii. Doamna s-a dus la bucatarie sa vada, a zis ca mai bine nu dar a spus ca a primit azi niste creveti foarte proaspeti. Creveti sa fie atunci. Mi-am imaginat asa, unii mai normali, iaca ce monstri.

Garnitura ne-au recomandat orez cu legume si nu a fost garnitura aia congelata din multe carciumi ci un orez alaturat unor legume la gratar. Si inca un sos tot alaturi din maioneza cu nu mai stiu ce dar precis cognac sau whiskey, bun. Si chiar erau proaspeti si deliciosi.

La final, din partea casei ne-a adus cozonac, „au avut pofta fetele sa faca, sa vedeti ce bun e”.

Sigur, la capitolul creveti nu poti iesi ieftin, sunt la gramaj si monstri au cantarit cam de vreo 43 de lei, bere nu au decat Carlsberg, toaleta e curata, ne-a servit si un bucatar tare dragalas si tinerel, am vazut si doamnele de la bucatarie cu bonetele foarte curate si corect imbracate.

Asa ca mari neajunsuri nu ii gasesc localului, or fi, am citit ceva cronici (inclusiv pe Afterhours unde am pus link) nefavorabile, ce sa zic, in afara ca a mai uitat sa ne aduca cate o scrumiera sau a intarziat o bere fara alcool mi-a placut mult atmosfera, chelnerita si mancarea. O sa ma mai duc, m-a inebunit mirosul ciorbei, trebuie sa vad cum e.

Pretul maricel, trei persoane, am mancat cele de mai sus, s-au baut trei beri, o apa si doua cafele, 153 de lei. Mie mi se pare pretul corect, chit ca nu e amplasat cine stie unde si e langa alte carciumi.

In drum am trecut prin piata sa vad ce e pe acolo, frumos, bine aprovizionat, am luat un avocado scump, 6 lei. De ce? Ca nu am mai vazut decat pe net modelul asta:

hard roc aleluia