Cand canicula e mare, presiunea-i salvatoare

Adica oala care face in interiorul ei presiunea aia care face alimentele sa se gateasca repede, cum ar veni, kukta. Si ce facem noi la kukta.

Intai facem cumparaturi, ca nu am facut de mult. Si gasim o fasole galbena (grasa, pasule, teci, pastai) o minunatie, 6 lei kila. Pe langa mai adunam si niste cirese romanesti, caise de import si orecchiette import italia la un pret foarte mic, doua pachete, 3 lei si ceva.

Venim acasa si ne punem pe fiert doua treburi simple.

Mancare de fasole

Cea mai simpla posibila, in afara de pasuile spalate si pregatite, am mai folosit ceapa verde, putin praz, ca aveam, usturoi, suc de rosii. Uleiul, sarea si piperul le mentionez cand imi amintesc, pentru ca mi se pare ca nu e nevoie. Cand o sa mi se ceara o sa fotografiez si cum pun sarea, uleiul si piperul ca da bine la cazier.

Am inabusit putin ceapa si usturoiul cu putina sare.

Am adaugat in oala fasolea, pasta de rosii (pomodore d’alea pasate sau cum le zice pe la noi cei din linia intai), sare si piper, am acoperit cu apa …

… pe urma am pus capacul si am lasat sa fiarba. Capacul se pune pe oala marca … ptiu drace ca uitai, da’ e de marca, pentru ca altfel nu face presiune, chestiune descoperita de toti maestrii bucatari in domeniu. Dar ca sa nu existe dubii iata:

Cand a fiert e gata, logic, nu? Mie imi plac mancarurile mai rasfierte, nu ma inteleg cu alea alu’ dinte din cale-afara, asa ca am lasat vreo trei sferturi de ora. Si pe urma am eliberat kukta si am dus rezultatul la aer conditionat in sufragerie sa se racorasca. A, da, la final am pus marar, era sa uit. De la congelatorul frigiderului meu marca Gorenje.

Cand s-a racorit e taman buna. Si chiar ca nimica nu ii mai trebuie.

============

Supa de pasui

Cat timp fierbea fasolea de mai sus am pus in alta oala (am doua oale, de fapt am mai multe dar o sa ma dau mare pe parcurs, acum ca am prins spilul blogarelii adevarate) niste bucati de pui. Sa fiarba. In apa. Rece. Ca sa le iau spumele.

Dupa aia am pus in proaspat eliberata oala in scurt timp presurizata carnea cu supa in care era, fasolea galbena si grasa, ceapa, telina, ardei gras, morcov. Toate taiate mai marisor, ca era deja sauna in bucatarie. Atat puiul cat si legumele le-am taiat cu cutitul meu universal de otel marca Zwilling. Daca n-aveti cred ca nu iese reteta. Am mai completat cu nitica apa si am pus la fiert. Cam o ora asa.

Strelicii merg la don Puiu.

Se gusta de sare si piper si se mananca. De aici in colo se poate acri sau drege cu ce vrea fiecare in propria sa farfurie, eu nu am vrut ca mi-a placut asa.

Am vrut sa dedic strelicii obisnuiti dar nu i-am prins asa ca dedic „clozapu” trolului de memet, iaca memet, am valoare, da?

====================

Inainte de final o sa va arat o metoda prin care „coc” eu carnea de carpaccio. Cineva la un moment dat se plangea ca a primit la un restaurant carpaccio care era o carne atat de transparenta … Pai cam asa trebuie ea sa fie. Eu am luat-o gata taiata asa ca nu mi-am putut afisa cutitul de marca transand pe fundul de lemn Armani, va arat numai pachetul.

Pe urma aleg o combinatie de ceva acid si condimente. Plus ulei. De masline, era sa uit, extra virgin, din Toledo din consecha propria de produccion limitada. E, am pus uleiul asta, suc de lamaie si de portocala, nitica iutica (fulgi de chilli care se macina ei cu o molinillo para especias), sare si putin oregano.

Amestec bine carnea cu restul chestiunilor in cauza pana se formeaza un sos. La un „clozap” se poate observa mai bine.

las carnea acoperita cu baitul asta intr-un castron (de portelan de Toledo) pana maine dimineata. Sau pana maine la un moment dat. Carnea isi va schimba complet culoarea, se va pseudocoace in marinata si o sa fie numai buna de pus pe paine prajita pe „grillul” meu care este o marca romaneasca si anume Arcorom. Stiu, sa imi fie jena.

Draga memet, esti mandru de mine? Crezi ca am vreo sansa sa intru in randul blogerilor culinari adevarati si bazati?

hard roc aleluia si rog persoanele inconjurate de copii mici sau posesoare de urechi sensibile sa nu asculte urmatoarea melodie.

Cartof, ou, sunca

Draga Happy, cum bine stii am o colectie de cartofi cu oua, mai ales acum cand inca mai sunt cartofi noi buni. De aceea m-am gandit la tine printre soapte cand am facut dracia asta (si nu era noapte).

Am luat si am fiert doi cartofi noi, am sacrificat o felie de sunca, un ou si niste branza (de capra afumata).

Cat s-au fript nitel in unt cartofii noi injumatatiti, am amestecat cele trebuinciase si am pus si nitica ceapa verde. Pentru ca aveam.

Peste cartofii din unt am pus cele de mai sus si am asezat si feliile de branza. Si am acoperit. Si gata.

Asta e mini-placintica draga Happy.

Cu sectiunea fierbinte ca nu a mai stat nimeni sa se raceasca.

O sa spuneti: bine bah, asta e reteta? O sa va spun: DA! Atata timp cat exista site-uri pe care persoane considerate deosebite in domeniul culinar, unii cu diplome de bucatari pun retete de branza cu rosii si cu ceapa sau de ceafa la gratar, ca reteta, nu ca intromisiune in ale verii canicule, ei bine, asta e reteta cu grad mare de complexitate, asa ca mucles.

hard roc aleluia