Coaste

Inainte de ideea si retetele (mare branza nu sunt) ale subiectului, cateva mizilicuri deci mai nimicuri.

Din cauze pur mecanice am desfacut un pachet de taitei zisi si „soba” luati de la sushimania.

Garnisiti dupa chef sunt chiar misto.

Am ucis si o telina si un cartof, am facut o crema piparata cu piper alb si cu nucsoara. Bun.

„Minutul” favorit, macaroane cu unt, smantana si cascaval.

Si o salata orientala care a avut scopul nobil de a deservi cele ce vor urma. Ce a mai ramas din ea.

Dar sa trecem la subiect. Coastele din imagine au fost achizitionate din Auchan pentru suma de 9 lei kilogramul. Pana acum nu am mai vazut exact ca astea ci lasate cu ceva mai multa grasime.

Coaste fierte in zeama de varza cu condimente

Adicatalea mai intai am fiert respectivele (din cele de mai sus am facut doua portii ca sa fac doua modele) in moare cu piper si foi de dafin.

Le-am amestecat cu cimbrisor, iutzica, ulei, usturoi granulat si putina sare.

Le-am introbagat intr-o punga de cuptor (am pe aici unele de care vreau sa scap, ca nu le suport, dau in ele cat pot de mult de cand le-am descoperit).

Si le-am lasat pana au fost gata (se vede cand se desprinde de pe os carnea).

Cam asa arata intr-un final.

Garnitura: salata orientala de care ziceam mai sus.

=========

Coaste glazurate

Eu am dat iama in camara sa mai rad din condimente si sosuri, aveam chef de genul ala de coaste bbq de se mananca la Ruby Tuesday sau Phileas Fogg (fie-i memoria neintinata) si am combinat urmatoarele:

– sos teriyaky, sirop de merisoare (puteti pune orice sirop dulce-acrisor, de visine de exemplu), iutzica, sos de soia si un banana chilly sauce (care se poate inlocui cu orice sos iute-dulce de la noi, se gasesc peste tot de la Vifon).

Se amesteca toate si se pune si o lingura rasa de amidon. E foarte important.

Se lasa peste noapte (eu am lasat direct in punga din aia de cuptor ca am dat pe urma cu tot la acelasi (of, of) cuptor.

Ca sa nu uitati ca e vorba de cuptor, cat timp coastele stau la, fireste, cuptor, punem alaturi si niste cartofi, cam ca cei ai Amaliei, dati cu nitel malai, sare, condimente si ulei. Si ii punem la (mainile in aer, cine nu stie e fraier) cuptor, langa carne, cam dupa jumatate de ora de cand carnea e la … cuptooor 😀

Pentru ca sa fie totul complet, am facut si un sos din smantana, maioneza si usturoi.

Iata-le gata scoase din … punga 😀

S-a dat verdictul: bestiale. Daca vreti le puteti face si pe gratar (se face fum) sau la iarba verde, la carbune, sigur ies nemaipomenit, sosul nu trebuie sa fie intocmai ci sa pastreze ideea de dulce, sarat, amarui, iute. Si ca sa ramana glazura lipita sa puneti nitelus amidon. Restul e fleac.

hard rock aleluia si melodia zilei in ton cu ideea de „spare-ribs”, ma iertati ca le-am zis coaste.

Singapore, primii pasi

Salajeanul datorita „crizei” financiare are, timp de o saptamana si ceva, un trimis special in ceea ce se numeste „Singapore”. Trimisul, incarcat din start cu una bucata card de lucru si una confiscata de banca, a ajuns cu bine la destinatie si s-a cazat la Swisshotel The Stanford, pe undeva prin centru.

Privelistea este doar de la etajul 9, are si terasa. Se deschid geamurile, adica nu sunt masuri speciale anti-sinucigasi, parinti neatenti, pisici zburatoare si altele, ia.

Urmeaza doar fotografii dintr-o scurta plimbare pe jos, m-au impresionat cateva lucruri: curatenia deosebita, arhitectura (de la monstrii de nenumarate etaje pana la cladirile mici, colorit, structuri, diferente intre volume), numarul mic de masini de pe strada (si tipurile, deloc de lux) fata de infrastructura, e chiar aerisit, curatenia apei – raul Singapore (astia nu au PET-uri sau nu stiu sa arunce cu ele).

Este cunoscut ca civilizatia lor a inflorit datorita unor legi, reguli si amenzi usturatoare. Foarte bine.

O masa intr-un, cum zice romanul, food-court, care a costat ceva peste 20$ singaporezi: supa iute-acrisoara, chiftelute de pui cu nu stiu ce, orez, o stacana de ceai si gustarile (asemanatoare cu cele din Thai, muraturi iuti si migdale oparite).

Trimisul special a declarat ca este foarte greu de suportat canicula si umiditatea si in rest, ce va declara ulterior legat de evenimentele din fotografii sau plimbari sau ce si daca va mai fi, o sa lipim aici.

Melodia de azi:

si hard roc aleluia, urmatoarele imagini vor veni in functie de timpul trimisului.

Si afara ploo, ploo (rimeaza si cu oo si cu doo si cu noo)

Mi-e lene de la vremea asta de numarat banii sa deschid subiect cu fiecare mancare in parte, asa ca le adun la gramada. Cui nu ii place, alta mama nu mai face. Ia atentiune.

Ciorba de potroace

In varianta cu ceva carne de pui alergat de aia de la ave, inimi si pipote, zarzavat, moare tulburica. Asadar am fiert carnurile la kukta, am inabusit nitel legumele (in oala de inox, nene neco, da? 😀 ), am pus zeama si carnea peste, sare, piper, ardei iute si o droaie de leustean.

De la zeama aia a iesit cam tulburica, dar potroaca rosie nu vazui, asa ca o lasai asa, tulbure precum politica Romaniei.

==========

Mazarea si curcanul

De data asta nealergat curcanul, ca avea o aripa mai ceva ca a lui Stallone cand se dadea mare ca il cafteste pe Dolph. Bun si asa. Am fiert aripoaia cu ceapa, cuisoare si piper rosu. Am inabusit usor in cratitoaia mostenita, am facut apoi marea reuniune si am pus mazarea plus ceva pasta de tomate. La mazare de obicei pun nitel zahar, de data asta am pus sos de rodie si putin amidon, ca am crezut ca iese prea mult sos (n-a fost sa fie).

Am fript si niste friganele „a la persoana mea” (bagheta feliata lasata sa absoarba ceva ou batut cu lapte).

E, apai asta e varianta de degustat. Cu zeama, pe urma am lasat-o sa mai fiarba (mazarea de la Duejardin, nu v-o recomand, ori a fost sezonul prost, are coaja tare, miez putin, ma rog) si am uitat de ea pe foc, am strigat cuiva sa inchida focul, „cuiva” nu a auzit si a scazut bine. Buna de altfel.

==============

Supa anti-gripa

Si nu e la misto, ne-a scapat de muci. Asadar am scos de la freezer sau cum ii zice aluia de congeleaza, ca am uitat, niste picioare de pasare alergata plus aripile. Si niste ardei, nu stiu cat de gras, ca nu l-am vazut decat deja congelat (asta il recomand, tot Duejardin). Ceapa, pastarnac, o telina mica, doi morcovi si in plus ghimbir alb si negru, ardei iute, cuisoare si nucsoara.

Am fiert totul la kukta. Timp in care (ia uitati don puiu ce de strelici, mai am) am gasit galusca perfecta si am si masurat cantitatile.

Galusca perfecta se face din: un ou mediu ca marimea lui care este el de ou, patru linguri de gris, trei linguri de faina si doua linguri de bere. Plus nitica sare si piper.

Aici strelicii avanpremieriati mai alaturi.

Si doua din portii. Cu sau fara galusti, cu pui serios la baza si legumele si condimentele pomenite, garantez lasarea mucilor la baza.

=============

Gustarele (ca trebuie, mai dai o carte, un remy nemartin, na).

Am improvizat o salata. Si a fost foarte buna, asadar recomand. Fasole boabe (scurse ele boabele), porumb (ca si boabele, lasat fara zeama), ton, ceapa murata, ardei gras si ceapa verde si maioneza, spre rusinea mea (nu o sa mai ies pe strada), de cumparat.

Aici e alaturi de zacusti si sfecle cu hrean (au mai fost si macarale cu branza, canci poze, ca ma faceam de rusinea salajeanului cu asa o „gateala”).

Aceeasi alaturi de tapasurile astea, ou cu sfecla si hrean, mizilicuri si in castronelul numarul sase …

… dracia asta:

Buna dracie, cam scumpa, un soi de fasole batuta iute. Am luat reteta de pe eticheta, cand o sa fac va zic mai in amanunt.

Prim plan cu salata.

Si din nou pateul ala zbatut plus mizilicuri ca am fost pe cocteil fud, ca pe iahtu’ lu Abramovici.

Va mai arat ultimele retete de combaterea gripei si pe urma gata, ca nu mai vinde farmacia paracetamol, asadar in afara de supa, am mai facut si senvisuri antigripale: branza cu hrean, usturoi verde, ardei iute (pe langa si ceva oua si sunca si cascaval, ca erau in arie).

Si cocktail cald de afine (erau si vreo doua mure, ratacite) cu lapte si miere. Ia ce flacara violet a iesit.

hard roc aleluia fie ploare sau ninsoare.

Pansy

Am primit un premiu frumos de la pansy, numai bun sa inlocuiasca florile ciordite de colorati pe care poate unii dintre voi le-au luat de la piata.

Multumesc panseluto.

Misto a doua fotografie 😀

hard roc aleluia si un premiu pentru tine: