Paste fericit si in 2010

Nu am nimic cu sarbatoarea crestina, nici cu crestinii. Nici cu ramadanul, cu nimeni, am cu exagerarile. Bine, ca fericirea mea a inceput cand azi m-am dus sa platesc un impozit. Nu va zic ce suma ca m-am enervat eu destul. Si ca sa platesc o droaie de incompetenti m-au plimbat de la o cladire la alta, de la un birou la altul, abia m-am linistit.

Bine, ma nelinistisem dinainte la BRD, pai da, ca ei trebuiau sa imi faca un card. Si mi-au gresit numele pe card si le-am zis ca mai bine lasa, ofcors ca nu era de vina persoana de la ghiseu, nuuu, aia de la centru, de la telefon, aia din papuanouaguinee, altii. Oricum voiam sa scap de card.

Cum RATB nu mergea, m-am gandit ca isi scot toti rablele in strada (si asa a fost). Ma rog, 1 aprilie, ce vrei, asa ca am facut un lung si frumos drum pe jos, am vazut in trafic niste masini de pe care cadeau tablele. Io daca am o zgarietura nu trec de ITM, aia trec.

Ma rog, trecem si peste asta, sa ajungem la bucate, ca despre asta e vorba aici, nu?

Am vrut sa las acasa (plecam de paste la neamuri la Humor) ceva de, cu, pe langa, apropiat … de miel. Dupa nenumarate tentative (imi tremura mana sa iau la pretul ala), i-am zis lu’ al batrn, ia bre matale din obor. Zice, iau. Vine asa cum zice: iau pe mortii mamii lor de hoti si ma pis pe mielul lor. Nu am nevoie, sa se spele cu el pe cap.

Asa ca inainte de comemorarea invierii am facut ciorba de perisoare. Asta las acasa, care vreti, sunteti invitati.

Hai ca de 1 aprilie merge si worpressu ca RATB-ul azi.

Deci ciorbica, simpla, cu zeama de varza si cu leustean, cu sau fara smantana si cu strelicii dedicati (scuzati dom puiu de limbaj, da’ ma enervai).

Am intrat in auchan sa iau o paine si doua mezeluri sa avem la drum de un senvish. Fratii si surorile mele, care se plange de criza, de salariu, de greva, de apa calda, apai amarnic pacat face. Te calcai pe cap la toate raioanele, omor, unde era cu mielu’ (27 lei kila), ziceai ca se da gratis, m-am crucit, aruncai in plasa paine feliata si mezeluri asisderea sa trag iute niste senvisuri si am plecat crucindu-ma.

Daca stati la o gotka la bar si vedeti cam cu ce cosuri de cumparaturi ies diverse personaje, apai nimic nu mai intelegeti. Se plange cineva de bani in tara asta? Io am pescuit din fuga ce era la capat de rand si am tuns-o.

Nu preconizam sa intru in supermarket in luna sfintelor sarbatori, nu o mai fac de ani buni, ma aprovizionez in avans, dar nu credeam sa fie in halul asta. Cel mai dragutz e ca te crucesti de barbari da’ vin sms-uri, sfintele, lumina, plm, fericire, stelutze … bah, nu mai dati fratilor sms-uri d’astea ca ma pish pe ea de lumina si de consumism generat de sarbatori, ba chiar si de post, nu sunt cel mai rau crestin din lume, dar ce se petrece numai crestinism nu este.

Asa, ca sa sfidez legile scrise si ne, am cumparat oua gata vopsite, na. Sa vedem cum arata iadul ca nu le vopsii azi.

Si cum am auzit ca e frumos, in afara de hard roc aleluia sa urezi de paste diverse lumanari si lanterne, sa trimiti felicitari, vizitatorilor mei mai neortodocsi sau mai ortodocsi in suflet decat dementii aia care isi dau cu coshurile peste maini ca sa ia un ou mai ieftin, va spun:

Azi melodie nu pun ca nu stiu coloana sonora de la Isus din Nazaret sau ce mai dau astia la TV cu nemiluita, aceleasi chestii de douaj de ani incoace. Pe mine sa ma iertati dar spiritul cumparaturilor excesive si a mancarii aruncate dupa „sarbatori” nu ma prinde.