Mancare de cartofi cu ciuperci si pui

Pardon, coquelet, pui nu da bine la urechi subtiri, de poze nu ma mai scuz ca sunt in nocturna.

Reteta e megasimpla si de lene, se ia puiu’ (nu domnul) si se caleste in putiiiin ulei. Se roaga personajele din jur sa curete ceapa si cartofii.

Se pune ceapa peste pui, se mai lasa in pace. Se transfera totul peste cartofi, in cratita batraneasca, se pune o cutie de rosii tocate, ciuperci (am avut in congelator o cutie), se condimenteaza dupa plac. Placul meu a fost: oregano, foaie de dafin, ardei iute.

Se acopera si se lasa molcom sa se faca. Da, cartofii fierb si daca se pun impreuna cu rosiile odata (evit vesnica intrebare).

Si gata.

In drum spre chinezul (Din Fu) ala care face oaie picanta buna, mi-a sarit in ochi pizzeria de dedesubt, adica sigla, cu “E” – ul ala cazut. Tare.

Din pacate am uitat sa fac poze la carciuma. Scopul pentru care am ajuns acolo a fost … stati asa sa va arat oaia adusa acasa, atat cat se intelege din ea. Iute, MSG cat China si jumatate din Mongolia in ea, deci buna.

Deci scopul oii a fost sa pierd vremea pana a fost gata cateaua (nu vreau sa fi fost eu in pielea veterinarilor). Cipat, pasaport, spalat, tuns, ras, frezat. Cum nici asta nu sta la poza si nici lumina nu era buna, nu stiu daca se vede ca are acum blana de soricar, dar inebunisem strangand par dupa ea. I-am luat si un sac de mancare si astalavista baby. Nu, nu va zic scorul ca m-a chelit de bani gluma asta.

rororo

Targ in Praga

Cum va spuneam, mergeam spre turnul ala, observator astronomic sau cum ii zice si pac, in targ. Am inghesuit pozele, ca am facut la greu. Ca idee generala: culori si voie buna.

Plus sunci de Praga si cai, ce poate fi mai frumos?

Tot mergand, nici nu stiti cat, am vazut pe multe meniuri carne de rata, in sus, in jos, bineee, la targ am luat. Sa vedem cu ce se lauda. Bai nene, nu ratati sa luati friptura de rata in Praha. E ceva deosebit de bun. Cu garniturile aferente, de varza, galusti, ma rog. Da, s-a luat si un carpaccio, bun si ala.

In turla asta (cine are completari istorice sau link spre wiki, e binevenit) trompeteau niste trompetisti.

Observatorul, sau cum ii zice si inca ceva imagini din targ (v-am zis ca inghesui pozele).

Asta nu puteam sa o inghesui, am ramas u mintea la ea, dar nu mai puteam dupa atatea rate.

Ce se mai vindea misto prin targ: vase pictate emailate, zaharicale, porumb fiert, carnati, covrigi, cadouri misto (halbele alea cu sticla, super). Nu am luat.

Lume multa, veselie.

Tarabe, decoruri, meseriasi, inclusiv tocilari (aia de ascut cutite, da?), animale (e tare iedul ala), vreme buna. Asta cu vremea buna e rara avis de vreo saptamana.

Am prins si un spectacol. Nu am inteles o boaba, dar fetele, foarte dedicate. Apropos, cehoaicele chiar sunt frumoase, vorbesc de ce se vede pe strada, au ele un ADN mai aparte

Si poza de final, vanzatoarea trista de branza si vrajitoarele (m-a mancat, dar mi-am dat peste maini si nu am luat draga Baboi sa te apuci de un picior).

rororo

Siam, restaurant tailandez si cateva imagini din orasul nostru

Scopul plimbarii: Tom Yum Goong. Carciuma vizata: Siam, pe strada cu pasapoartele. Rezultatul, ciudat, veti vedea. Eu am asociat meniul ales cu Mega Image, dar na.

Dupa o inspectie scurta pe meniu (nu mai cer scuze de poze, da? caracter informativ) am ales pe don tom yum, green curry, musai, o chestie care pe mine m-a marcat in Tailanda, am zis sa vad diferenta, pachetele si coltunasi (cica), si o, cum zicea nenea neco, “friptura mixta”, adica un amestec de fructe de mare trase prin chestii diverse si prajite. Bonus, orez jasmine.

Incep cu o chestie pe care nu o mai bausem, Tsingtao neagra, bere thai, canci. Naspa berea, acid, ciuciu, dulce, 7,2% alcool.

Pentru cei care au urmarit rubrica de cumparaturi, ia vedeti ce recunoasteti in farfuria cu fructe de mare fripte (mix nujcum pe meniu): muslitos, calmarii si creveteii de Mega Image? Bingo.

Pachetele plus coltunasi cu curry? Raspuns corect: da.

Green Curry a fost bun dar … (nu se poate fara dar si depinde) sosul are la baza pasta din (bingo) Mega Image, care e foarte buna, mazarea cica chinezeasca, nu are nici o treaba cu ce am mancat la Bangsaen, ardei gras in green curry, ma rog, oricum asta a fost felul cel mai reusit, traiasca supermarketurile cu sos de-a gata.

Amu sa nu ma intelegeti gresit, nu am nimic impotriva semipreparatelor, ca stiti ca mai iau, de o pofta, dar sa dai 30 de lei pe o portioara de ceva luat din magazin si doar prajit, e cam aiurea, chit ca e zona in care te spargi in figuri. A, sa nu uit, tom yum, varza si nu in sensul in care continea varza. Gustul departe de adevar, ingredientele, idem. Pe meniu se precizeaza ce contine, parea corect, dar eu cred ca au scris pe meniu ce continea eticheta borcanului din care l-au comis.

Concluzie: in afara de cei de la Mega, care aduc chestii bune thai, bucatarul nu are nici o treaba. Chestii bune: curat, ambient placut, chelnerul amabil, miroase a flori de iasomie si are si orhidee. Dar atat, mancarea e ceva ce pot face cu o deplasare de zece minute. La Mega.

Asa ca acasa mi-am facut o salata de ardei copti capiati in care am pus si nitel oregano proaspat, ca tare bine ii mai merge. Plus sare, piper, usturoi, otet, ulei.

Si cateva poze din periplu acuma, da? La metrou la Unirii, Teatrul Masca a tinut o reprezentatie, misto si ei si ideea de a populariza putina cultura.

Am mai pus eu poze cu reclame, dar mai suna cuiva ciudat ceva in reclama asta?

Nu uitati, e foarte important:

O chestie misto intre Romana si Victoriei:

Un Grafitti handicapat aproape de gara:

Si, inainte de a ma hotara daca pun Slayer sau Summer in Siam, va las pe altcineva sa va ureze cele bune, cu dedicatie pentru cofi, stie ea de ce chit ca a iesit naspa si poza asta, mie imi place (si daca o numeri, accidental, e fix a treisprezecea poza, pisica neagra, absolut intamplare).

M-am hotarat, sa fie ambele.

Scuze DJ Katze, azi e duminica, ai concediu, da? rororo

Niste chinezi

La finele saptamanii am tot batut capitala, ca de obicei (prost obicei) am uitat sa iau aparatul cu mine, sa va si arat chestii, dar o sa o mai reiau eu. Pot doar sa va povestesc cateva chestii cheie: la impinge tava de la Sfantul Gheorghe se mananca la fel de bine si ieftin, muraturile sunt geniale, in centrul vechi si in moluri protipendada nu se dezminte, eu nu vad criza, e totul intesat de oameni, dar cel mai important, trecand peste generatia capetelor tuguiate si a fularelor, e ca se gasesc peste tot langosi. Da, ei le zic gogosi, tot aia, dar intre unirii si universitate sunt mai multe locuri in care au langosi cu branza. Ceea ce nu e deloc rau.

Si inca o chestie misto e ca se face cafea buna cam peste tot si vinarsul de Jidvei e aproape nelipsit din orice crasma sau bar.

Trecand peste acest scurt rezumat, ei, da, iara am fost la Din Fu.

Fara aparat, dar norocul meu ca in general baietii au boala “divaisurilor” si au tot felul de poduri cu ei si fonuri asa ca domnul afaf mi-a tras in chip ce am mancat.

Si ca sa lungesc nitel introducerea, chelnerul, desi cred ca numai a doua oara m-a vazut si mi-a soptit duios: un vinars de Jidvei, nu? Mi s-a umplut sufletul de acea mica bucurie care face farmec vietii. Asa ca am dat un DA din mine. Dupa care a gafat: 50 sau 100? Am facut moaca de pitbull imbiat cu o gamba de ciorditor: haide mah, glumesti?

Acestea fiind zise, sa vedem ce s-a consumat (si mentionez ca am si la pachet, mananc o saptamana).

Supa (la unele chestii domnul afaf a pozat mai spre final). Supa cu carne de vita, sos soia, ulei de susan, legume si taitei de orez, excelenta, recomand bol mare la mijloc si boluri mici la fiecare mesean.

Daca doriti mai iute decat pot ei face, puteti cere pasta de ardei iute facuta de chinez. E excelenta.

S-a mai luat un orez simplu si unul curry. Bune.

Vinete umplute pane in sos dulce-acrisor, mai mult dulce si de consistenta melasei, dar bune.

Si, nelipsitele feluri care nu trebuiesc ratate acolo sub nici o forma: oaie cu piper si cartofi pai iuti, fara ele, nu se poate.

La recomandarea chelnerului am luat si aripioare, tot iuti, bune.

Problema a fost ca portiile sunt maaaari de tot. De fapt v-am mai zis eu de Din Fu si cu alta ocazie, partea buna e ca am luat acasa patru caserole si, culmea, sunt bune chiar si reci, poate va pozez la lumina soarelui ce si cum. Deci cele de mai sus (considerati si doggy bag care e mai mult decat o masa de minim doua persoane), vinars, beri, apa, apa si apa cu apa, nu eu, baietii, au costat cu spaga cu tot, doua sute de lei.

Eu zic ca e bine, atata timp cat un kil de mancare de caini a ajuns la 35 de lei

Acestea fiind zise, va doresc spor, o zi de luni nedepresiva si, fireste, rororo, ca mi-a topait casalinda, zisa si pijkoata de parca adusesem acasa cine stie ce mistret cu colt de argint, de la aromele din caserole.

Aripioare cu sos barbecue

Sau motivele pentru care ajunge omul sa manance junk food. De vina in primul rand e cafeluta si mai stie ea cine care mi-a povestit in amanunt cum gateste un numar de aripioare pentru anume ocazie. Dupa ce doua zile am visat parizer, urmatoarele …

Vazusem la magazin semipreparate, i-am spus cafelutei, cica pozeaza ambalajul, asa ca am executat.

Daca preparatul e plin de porcarii, raspuns corect: da. Dar daca e pohta, e pohta.

Si mai e un motiv, voiam ceva bun si rapid, nu aveam chef sa imi incalzesc mancare gatita si nici sa fac vreo parascovenie, azi incerc sa ma relaxez total pentru ca diseara voi participa la un eveniment (de care o sa va povestesc, sper, maine) si am emotii, am zis sa fac niste bbq din astea.

Am pus ulei in vas (cica nu lipeste, aiurea), felii de cartofi, aripile congelate si am dat la cuptor.

Hocus pocus preparatus, uf ce am mai muncit.

Nu e o chestie pe care pot spune ca as cumpara-o des, nici macar rar, dar cand e chef de junk, junk sa fie. Mi-am facut si un sos din maioneza, iaurt si mustar si gata.

Asa ca dupa o portie de aripioare imi pregatesc serenitatea la purtator, sa tineti pumnii pe diseara. rororo