Detalii aici: http://en.wikipedia.org/wiki/Albufera
Am avut noroc sa prindem tot pasaretul in perioada cuibaritului, vant, deci atmosfera respirabila, a fost superb.
In asteptarea barcii care era deja in turneu.
Barcagiul stia totul despre istoria locului, cum a fost transformat dupa venirea arabilor, cum s-au format insulele pe aluviuni, ce pasari sunt, era foarte atent si cu un bagaj impresionant de cunostinte despre zona.
Fiind rezervatie, plimbarile se fac numai cu barci autorizate. Cateva imagini (era pasaret de neimaginat, neavand aparat profesionist nu pot oferi ornitologilor imagini imbucuratoare):
In departare este o casuta facuta dupa tipicul din albufera dar in maniera moderna, de cea alba spun, pe vremuri se faceau din noroiul lacului si paie. In poza e un soi de restaurant mai hotoman cu o casuta care imita ce a fost odata.
Plimbarea a durat cam o ora, a fost superb, am dat apoi o tura prin orezariile din zona El Palma unde sunt foarte multe localuri pescaresti, dar de mancat am mancat intr-o margine a Valenciei, intr-un cartier de tigani unde nu se duc turistii, se numeste Nazaret (cartierul). A fost o masa excelenta la Jomi’s, pe un flipper ca’ mese normale nu mai erau, cu peste afumat sau sarat (asezat in ordinea duritatii gustului si cu migdale sarate pentru a pregati papilele pentru tipul urmator de pe platou), diverse sepii si salate si San Miguel. Excelent.
Am incheiat cu un festival anual unde se serveau mancaruri de mii de feluri de pe la popoarele aciuate prin zona, artizanat, nebunii si zapaceli, inclusiv alcool de cannabis preparat artizanal.
Ca sa o zic pe a dreapta de fapt am adormit dupa o degustare de Pacharan (seamana cam cu visinata noastra) periplul Cuenca – Albufera – Valencia, asa a fost odihna mai placuta.
