Nu am fost, nu am sa ma duc, am auzit despre concept si am gasit o cronica pe Metropotam la Blind Restaurant si m-am gandit sa o cititi si voi (ca doar nu o sa dau cu copy/paste).
Parerea mea (care nu conteaza) e ca in nici un caz nu m-as duce in asa gen de local, sunt o fire mai simpla si experimentele extreme, daca nu sunt sustinute de alta baza decat un anume trend (hai sa ii zic fitza) nu ma tenteaza. Prefer taverne simple pe malul marii, guvizi prinsi la botul terasei, ma rog. Desigur am apreciat si ceva bucatari extraordinari din carcuimi scumpe, umai ca era mai de mult.
De ce scriu, mi-am amintit de alt concept, la japonezi l-am vazut prima oara, in care totul are legatura cu toaletele. Adica scaunele din restaurant sunt bude, suporturile mancarurilor si chiar preparatele trebuei sa aminteasca musai de ce se intampla la o buda, nu detaliez, ica preparatele is delicioase, dar arata in genul fecalelor, materiilor din nas sau ureche, chiar si vasele imita organe umane, cica e foarte scump si trendiflendi.
Pe cand si la noi? Ca sa fim in randul nebunilor, pardon, lumii.
Mai pe scurt, mai lasati-ma frate in cascavalul meu pane cu mici si cartofi prajiti cu atatea figuri.
rororo




Langa meniul tau fooooarte rafinat propun http://youtu.be/P4b_g-oN40k
Asa, da-le la gioale, nu-i ierta!
arrrrr
Katze, bun, nu mai ascultasem de mult purpuriii.
Nu dau Mihai la gioale nimanui, ma amuz si eu pe aici cu fetili, din partea mea pot sa se duca sa manance in orice conditii, ma amuzam asa, cum prind niste concepte destul de bizare care nu prea au nimic in comun cu arta culinara, ca preparatul trebuie savurat si cu privirea. Iar meniul nu e deloc impresionant. Probabil ca e haios ca te mozolesti si te hlizesti. SI pe pariu ca si chelnerii rad de se sparg pe ce iau banii unora
Auzi la ea, savurat cu privirea…. pai ie bezna maica, bezna, noroc ca am adus purpurii
Bai, am gasit distractie noua, ma uit pe meniuri de carciumi, mori de ras, pana acum in top, locul unu cu coronita:
SALATA TARANEASCA cu dressing aceto-balsamic
salata iceberg, radicchio, lollo rosso, pastrama de porc, porumb, masline,
rosii, ardei gras, oua, smântâna, brânza telemea, usturoi, ulei de masline,
otet aceto-balsamic, condimente
Nu prea ma prind despre care tarani amesteca telemeaua cu porumb si otet balsamic (otet aceto e un fel de muntele fuji yama)
e mortal meniul, iaca:
http://www.lamama.ro/meniu15112011.pdf
Instinctul meu m-ar fi indemnat sa le dau cu lingura in cap, ca tot nu-i nimeream in bezna si sa mananc cu degetele personale, ca si simtul tactil face parte din experienta!
Depinde de ce dai in farfurie, ca au chelnerii un stil de a face glumeeeeee
Iar apar alandala mesajele, Katze, aparu al meu dupa al tau, palaria mea, s-a suparat si propriul meu blog pe mine
fata, tu vrei sa vomit de dimineata
? cum naiba restaurant ca buda? paid e ce nu mananca direct din buda, la o adica. bleaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaah!
ps: nici taranu nu mai e ce a fost. aia e mai degraba salata cocalareasca sau pitzileasca
nu imi aminti de pranzul plugarului din gudfud
)
si da, aia cu crajma cu tema buda ie nebuni. nici cu blind nu mi-e rusine, cum sa nu vad ce mananc? daca ii scapa vreunui bucatar par in mancare sau ceva? ma rog, eu ma gandesc la mai rele, dar e dimineata, vorba ta.
ma pui sa caut asa de dimi plugari pe net. mah, o concluzie am: cu siguranta (stra)bunicii mei – plugari, ca de – nu luau cheddar si chutney la camp
))))))))))))))))))))))))))))))))))))) da-t-o naiba, inovatie, inovatie, da’ totusi!
pai de ce nu ai zis, ca iti dadeam eu link
))) cred ca de la acel numar am facut eu greva si nu mai dau banii si ochii pe anume publicatii. uite ca o sa intreb pe tanti leana, ca e singura din neam ramasa care mai ara cu magaru’, ea sigur stie ce e ala chutney. ca saraca imi aduc aminte cand a venit mama prima oara acasa si i-a facut o “peperonata”, cica maica astia ie ardei fripti, ce te schimonosesti sa le zici asa? si isi dadea baticul sugestiv spre ceafa si inapoi.
ca acu imi facusi pohta de bucatele de la tzara alu tanti.
draga, lasa, m-am culturalizat intre timp. haha, ca tocmai vazui niste poante duminica la televizor, e un grup umoristic nemtesc, fac aia niste scenete de lesini. una: draga, prietenul meu mananca numai bio, aia bio, aia bio. zau? da, si maine e ziua lui si ii facem petrecere. si ce mancare servesti? sunca bio, desigur. si ce-i iei cadou? o biografie, desigur
. si a doua: hai sa luam un latte machiato (cum s-o scrie). da’ ce draga, cafea cu lapte ce are? nu e draga pe italieneste. dar nush ce? nu draga, nu se mai zice asa, se zice pe italieneste. e, bine, lasa, mai zi-mi ce mai face Johannes. care Johannes, draga? pai cum care, sotu tau! aaaa, vrei sa spui Giovanni…
da. deci e boala grea. peste tot in lume
ps: pentru Katze, ca sigur ii stie
http://www.sat1.at/tv/sechserpack
Bine ma, injura-ma pre limba ta
)
Iar fazele alea sunt reale, amu si eu iau la plici din astea bio sa vaz cum is (ai vazut ca ma dadui pana si la gris cu lapte) dar de multe ori nu justifica pretul, despre must be-uri in limbaj nu mai comentez (decat la urmatoarea postare
))
sunteti niste retrograde care nu inteleg cu pieptu de puiu (nu nea puiu) mancat pe intuneric da asa, o senzatie de deja vu (ironic nu?) cu cand mancati in burta mamii si nu vedeati…
domnu animal, rezon, dar in burta mamii mancam in burta si eram in vascozitati. daca face crajma sa stau in muci si sa ma hraneasac intravenos, de acord.
care mi-am amintit ca e si conceptul de crajma gen spital (imi scapa termenul acuma) cu saune de paralitici si cu haleala in tot felul de eprubete si siringi si alcoolul in pungi de perfuzii. era de mult de fapt, poate nu a prins, nu stiu multi care au o senzatie de bine in spital, dar mai stii?
dupa aia cu ceaiul cel mai scump de care mi-a zis katze, din caca de panda, deja ma gandesc ca eu sunt anormala. si asa e, cum puii mei sa un dau 27.000 de euroi pe un ceai? vai de capul meu.
pai, cand n-ai ce face cu domnu ban, bei caca de panda
hai sa nu o dam in filozofii, da?